ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2066/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2066/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 9345 din 2 noiembrie 2017, Judecătoria Pitești a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. - persoană fizică autorizată, în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală Antifraudă Fiscală DRAF 3, în favoarea Judecătoriei Alexandria.
Învestită prin declinare, Judecătoria Alexandria, prin sentința civilă nr. 520 din 13 martie 2018, a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești, a constatat conflict negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.
Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.
Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Judecătoriei Pitești.
Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că obiectul dosarului îl reprezintă plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 4 aprilie 2017 prin care petentul A. Persoană Fizică Autorizată, în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscala - prin Direcția Generala Antifraudă Fiscala DRAF 3, a solicitat, în principal, anularea procesului-verbal de contravenție seria DGAF x din 21 martie 2017 împreună cu procesul-verbal din nr. x din 21 martie 2017, în totalitate, iar în subsidiar anularea parțială relativ la sancțiunea complementară a confiscării bunurilor.
Potrivit art. 32 din O.G. nr. 2/2001, plângerea contravențională se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția iar controlul aplicării și executării sancțiunilor contravenționale principale și complementare este de competența exclusivă a instanței în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.
Petentul a fost sancționat în temeiul art. 1 lit. a din Legea nr. 12/1990 pentru efectuarea de activități de producție, comerț sau prestări de servicii, după caz, fără îndeplinirea condițiilor stabilite prin lege.
Înalta Curte constată că domiciliul petentului A. este în localitatea Mioveni, jud. Argeș, localitate care se află în circumscripția Judecătoriei Pitești, instanță competentă teritorial să soluționeze plângerea contravențională.
De asemenea, instanța constată că, în cauză, contravenția a fost săvârșită în localitățile Pitești și Ștefănești, motiv pentru care, ținând seama de dispozițiile art. 32 din O.G. nr. 2/2001, competența revine tot Judecătoriei Pitești, în circumscripția căreia se află localitățile unde petentul a desfășurat activitatea contravențională.
Nu există nicio dispoziție legală care să stabilească competența soluționării plângerii contravenționale în funcție de sediul organului care a întocmit procesul-verbal de contravenție.
În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Pitești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. - persoană fizică autorizată și intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală Antifraudă Fiscală DRAF 3 în favoarea Judecătoriei Pitești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 mai 2018.