ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2280/2018

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecat

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găești, la data de 17.11.2014, sub nr. x/2014, reclamanții A., B., C., D., au solicitat în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S.A., obligarea să lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 1734,79 mp, pe care pârâta are amplasată o sondă petrolieră, obligarea pârâtei la despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului, pe o perioadă de 3 ani anterioară promovării acțiunii, în cuantum de 26.010 RON plus dobânda legală de 6,4 % pe an, în total 5000 RON, suma petitului fiind de 31.010 RON, obligarea pârâtei la plata și pentru viitor, pe toată perioada existenței instalației, a unei chirii anuale de 3 euro/mp, cu plata anticipată pe o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive, în sumă de 68.822 RON, la momentul încetării activității definitive la această sondă amplasată pe terenul proprietatea reclamanților, pârâta să fie obligată să efectueze cheltuieli la toate operațiunile de refacere și ameliorare a terenului degradat.

Prin sentința nr. 598/09.04.2015 pronunțată de Judecătoria Găești a fost admisă excepția necompetenței materiale, fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Ploiești.

Cauza s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești la data de 21.05.2015 sub nr. x/2015.

La data de 29.10.2015 pârâta E. S.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției, în principal, ca inadmisibilă, motivat de formularea acesteia în condițiile depășirii termenului limită de decădere de 1 an, prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004, aplicabil în acțiunea în nulitate absolută parțială a CADP, iar în subsidiar, ca neîntemeiată, în condițiile nemotivării în fapt și în drept.

Soluția primei instanțe

Prin sentința nr. 47 din 24 februarie 2016, Curtea de Apel Ploiești a admis excepția inadmisibilității invocată de pârâta S.C. E. S.A. și a respins ca fiind inadmisibilă cererea de chemare în judecată având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor Seria x nr. x din data de 14.08.2005, emis de Ministerul Economiei și Comerțului, formulată de reclamanții A., B., C., și F., în contradictoriu cu pârâții S.C. E. S.A., și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe, în condițiile art. 483 C. proc. civ., au formulat recurs reclamanții A., B., C., D., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ.

Criticile recurenților-reclamanți formulate cu referire la sentința nr. 47 din 24.02.2016, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, vizează, în esență soluționarea cauzei în lipsa conceptării, ca parte, a Ministerului Economiei și Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, de natură a constitui, în opinia recurenților, o încălcare a regulilor de procedură, a căror nerespectare ar atrage sancțiunea casării hotărârii recurate; soluționarea pricinii a fost dispusă în condițiile "respingerii excepției de nelegalitate a x/2005", invocată odată cu cererea completatoare depusă de Judecătoria Găești, în dosarul nr. x, ca excepției apreciată, de recurenți a atrage nulitatea actului contestat, motivat de încălcarea normelor de drept material.

Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 22 februarie 2018 potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., pronunțând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 19 aprilie 2018.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analiza motivelor de casare

În ceea ce privește neregularitățile procedurale vizând soluționarea pricinii în lipsa conceptării, ca parte, a Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri ori legate de nesoluționarea excepției de nelegalitate a Certificatului de Atestare a Dreptului de Proprietate contestat, motivele dezvoltate de recurenți nu sunt susceptibile în a suplini cerința probării îndeplinirii condiției de formulare a plângerii prealabile ori de a răsturna concluzia instanței de fond, privitoare la lipsa unei astfel de plângeri, apreciată a atrage inadmisibilitatea acțiunii.

Analiza considerentelor Încheirii de ședință din data de 10.02.2016 și respectiv a considerentelor sentinței de fond demonstrează în mod clar soluționarea excepției de nelegalitate, având drept consecință respingerea acțiunii în contencios administrativ ca inadmisibilă; soluționarea cauzei în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice, MinisteruL Economiei, Comerțului și Relațiilor din Mediul de Afaceri, în calitate de emitent al actului administrativ contestat și Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, în calitate de successor al celui dintâi.

Potrivit considerentelor sentinței recurate, în condițiile transformărilor successive intervenite la nivelul ministerelor, în baza H.G. nr. 34/2009, drepturile și obligațiile fostului Minister al Economiei și Comerțului au fost preluate succesiv de Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț și Turism și Profesii Liberale, de Ministerul Economiei și Finanțelor și, respectiv, Ministerul Finanțelor Publice conceptat ca parte legal citată în procesul dedus judecății.

Pe de altă parte, recurenții-reclamanți nu au investit instanța de fond cu o excepție de nelegalitate, ci cu o cerere în materia contenciosului administrativ prin care au solicitat constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor Seria x nr. x/2005, în ceea ce privește suprafața de teren de 1734,79 mp, aferentă sondei 1336.

Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria x nr. x/24.08.2006 emis Ministerul Economiei și Comerțului, în baza Legii nr. 51/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale și a Hotărârii Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea și evaluarea unor terenuri aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat, se circumscrie noțiunii de act administrativ unilateral, atât față de autoritățile publice emitente, cât și de raporturile juridice în care se află persoanele juridice în favoarea cărora au fost emise certificatele. În conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept este îndreptățită să introducă plângere prealabilă din momentul în care a luat cunoștință, pe orice cale, de existența acestuia. Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 797/2007, că dispozițiile art. 7 alin. (7) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt neconstituționale în măsura în care termenul de 6 luni de la data emiterii actului se aplică plângerii prealabile formulate de persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

În ceea ce privește momentul de la care începe să curgă termenul pentru declanșarea procedurii prealabile, instanța de fond a apreciat corect că acesta îl constituie momentul "luării la cunoștință" de actul a cărui nulitate o invocă.

Momentul luării la cunoștință, de actul a cărui nulitate se invocă, este cel al înscrierii în Cartea Funciară a dreptului de proprietate al intimatei-pârâte, respectiv din anul 2006. Astfel, devin aplicabile dispozițiile art. 25 alin. (1) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7 din 13 martie 1996, astfel cum a fost republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, potrivit cărora înscrierile în cartea funciară își vor produce efectele de opozabilitate față de terți de la data înregistrării cererilor; ordinea înregistrării cererilor va determina rangul înscrierilor", dispoziții aplicabile în forma de la data de 09.02.2006.

În ceea ce privește susținerile recurenților referitoare la efectuarea procedurii prealabile, acestea sunt neîntemeiate, invitația la mediere a fost adresată doar intimatei - pârâte E., iar pe de altă parte chiar dacă, recurenții ar fi făcut dovada că aceasta a fost adresată și emitentului actului, (în prezent Ministerul Economiei Comerțului și Relațiilor cu mediul de afaceri, fostul Minister al Economiei, Comerțului și Turismului), invitația la mediere nu are valoarea unui recurs grațios,

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A., B., C. și F. împotriva sentinței nr. 47 din 24 februarie 2016 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 mai 2018.