ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 606/2019

Asupra cererii de revizuire de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 29 octombrie 2019, revizuentul A. a formulat o cerere prin care a solicitat revizuirea Încheierii nr. 12/C din data de 4 octombrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2019.

Prin Încheierea nr. 12/C din data de 4 octombrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2019, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva Încheierii nr. 192/RC din data de 22 mai 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, în dosarul nr. x/2019 și a obligat contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, în esență, s-a reținut că prin Încheierea nr. 192/RC din data de 22 mai 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2019, prin care s-a respins, ca inadmisibil, recursul în casație formulat de petentul A. împotriva Sentinței penale nr. 400 din data de 20 iulie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2017, prin care a fost respinsă, ca nefondată, cererea petentului privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2017 al Curții de Apel Suceava, secția penală, încheiere care este definitivă, împotriva acesteia legea neprevăzând nicio cale de atac ordinară sau extraordinară.

Astfel, s-a constatat că petentul A. a declarat o cale de atac împotriva unei soluții nesusceptibile de reformare, întrucât aceasta a fost formulată împotriva unei încheieri definitive, cum, de altfel, era și hotărârea ce a făcut obiectul soluției atacate, s-a constatat inadmisibilitatea contestației.

Hotărârea pronunțată de instanța supremă a fost atacată pe calea revizuirii de revizuentul A., fără a se indica vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 453 C. proc. pen.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire formulată de revizuentul A., Înalta Curte constată următoarele:

În sensul dispozițiilor art. 452 C. proc. pen., hotărârea penală definitivă care poate forma obiectul unei cereri de revizuire este exclusiv o hotărâre prin care s-a rezolvat fondul cauzei prin pronunțarea unei soluții de condamnare, achitare, încetarea procesului penal, amânarea aplicării pedepsei ori renunțarea la aplicarea pedepsei.

Asupra acestui aspect, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite s-a pronunțat prin Decizia nr. 9 din 6 iunie 2011 în recurs în interesul legii, arătând că "revizuirea constituie o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de instanțele penale, având caracterul unei căi de atac de retractare care permite instanței penale să revină asupra propriei sale hotărâri și, în același timp, caracterul unei căi de atac de fapt, prin care sunt constatate și înlăturate erorile judiciare în rezolvarea cauzelor penale.

Revizuirea se formulează împotriva unei hotărâri care a dobândit autoritate de lucru judecat, în temeiul unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, descoperite după judecată și care fac dovada că aceasta se întemeiază pe o eroare judiciară".

Potrivit dispozițiilor art. 452 alin. (1) C. proc. pen., hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă.

Din conținutul prevederilor legale menționate, rezultă că sunt supuse revizuirii numai hotărârile judecătorești care conțin o rezolvare a fondului cauzei, deoarece prin revizuire se urmărește înlăturarea erorilor de fapt pe care le conțin hotărârilor judecătorești. Or, asemenea erori pot fi întâlnite numai în hotărârile care rezolvă fondul cauzei penale.

Reglementarea riguroasă a acestei căi extraordinare de atac este determinată de împiedicarea introducerii unor astfel de cereri pentru erori de fapt minore, fiind instituite, pentru fiecare caz în parte, condiții de fond și de formă de natură să convingă despre necesitatea înlăturării erorilor judiciare.

Sunt hotărâri prin care se rezolvă fondul cauzei acelea prin care instanța se pronunță asupra raportului juridic de drept substanțial și asupra raportului juridic procesual penal principal. Cu alte cuvinte, prin rezolvarea fondului cauzei, instanța rezolvă acțiunea penală și pronunță, după caz, condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal.

Sub aspectul laturii civile, sunt supuse revizuirii hotărârile în care s-a pronunțat o soluție de admitere sau respingere (ca nefondată sau inadmisibilă) a acțiunii civile exercitată în cadrul procesului penal.

Revizuirea se formulează împotriva unei hotărâri care a dobândit autoritate de lucru judecat, în temeiul unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, descoperite după judecată și care fac dovada că aceasta se întemeiază pe o eroare judiciară.

Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea poate privi exclusiv hotărârile prevăzute de art. 452 alin. (1) C. proc. pen.

Prin încheierea împotriva căreia revizuentul A. a formulat cerere de revizuire nu s-a rezolvat fondul cauzei, având în vedere că a fost respinsă cererea de recurs în casație formulată de revizuentul A., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată împotriva încheierii nr. 192/RC din data de 22 mai 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2019.

Totodată, acesta nu a arătat cazul de revizuire pe care se întemeiază cerere de revizuire.

Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție constatând că cererea de revizuire formulată de revizuentul A. nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 459 alin. (3) C. proc. pen., în vederea admiterii în principiu, în temeiul art. 459 alin. (5) C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A., împotriva Încheierii nr. 12/C din data de 4 octombrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2019.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga revizuentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac formulată de revizuentul A., împotriva Încheierii nr. 12/C din data de 4 octombrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2019.

Obligă revizuentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, azi, 4 decembrie 2019.

Procesat de GGC - MM