ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 595/2019

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 179 din 11 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a fost admisă sesizarea formulată de Biroul Executări Penale din cadrul Curții de Apel Cluj și, în temeiul art. 63 alin. (1) și (3) C. pen., a fost înlocuită pedeapsa amenzii penale în cuantum de 6.000 RON aplicată condamnatului A., prin Sentința penală nr. 40 din 20 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2017, definitivă prin Decizia penală nr. 30/A din 6 februarie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2017, cu pedeapsa închisorii, respectiv 120 zile de închisoare.

În temeiul art. 72 C. pen. rap.la art. 184 alin. (28) C. proc. pen. s-a scăzut din pedeapsa de 120 zile închisoare, perioada în care condamnatul A. a fost internat nevoluntar în cadrul Spitalului de Psihiatrie Sighetu Marmației, secția Închiși, cu începere din 9 decembrie 2016 până în 7 ianuarie 2017.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., suma de 554 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat a fost suportată din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

În 3 iunie 2019, Biroul de Executări Penale din cadrul Curții de Apel Cluj a formulat o sesizare prin care a solicitat a se verifica dacă sunt întrunite condițiile de înlocuire a pedepsei amenzii cu închisoarea sau cu muncă neremunerată în folosul comunității în ceea ce îl privește pe condamnatul A..

S-a invocat faptul că prin Sentința penală nr. 40 din 20 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2017, definitivă prin Decizia penală nr. 30/A din 6 februarie 2019, condamnatului A. i s-a aplicat pedeapsa de 6000 RON amendă penală (120 zile x RON/zi amendă), pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 38 din Legea nr. 353/2004 cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen.

Prin adresa emisă la data de 7 februarie 2019 i s-a pus în vedere condamnatului să achite amenda în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii, în caz contrar urmând a se proceda la înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea, însă condamnatul nu a depus chitanța doveditoarea a executării pedepsei.

Art. 63 din Legea nr. 286/2009 prevede că dacă cel condamnat se sustrage cu rea credință de la executarea amenzii, instanța poate înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii.

Art. 64 din Legea nr. 286/2009 prevede că dacă pedeapsa amenzii nu poate fi executată în tot sau în parte din motive neimputabile persoanei condamnate, cu consimțământul acesteia, instanța înlocuiește obligația de plată a amenzii neexecutate cu obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta munca.

Având în vedere timpul scurs de la data rămânerii definitive a sentinței, timp în care A. nu a plătit amenda la care a fost condamnat, deși a fost înștiințat că are această obligație și nici nu a solicitat vreo eșalonare a obligației de plată, s-a solicitat analizarea oportunității înlocuirii pedepsei amenzii cu închisoarea potrivit art. 63 din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare sau cu muncă neremunerată în folosul comunității potrivit art. 64 din Legea nr. 286/2009.

Examinând sesizarea formulată, în procedura prev. de art. 23 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, Curtea de Apel a reținut că, potrivit art. 23 alin. (4) din Legea nr. 253/2013, pentru stabilirea motivelor care au dus la neexecutarea pedepsei amenzii, instanța a solicitat date privind situația materială a condamnatului, de la Direcția de Venituri din cadrul Primăriei Vișeul de Sus jud. Maramureș, de la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș și de la Casa Județeană de Pensii Maramureș.

Potrivit Administrației Județene a Finanțelor Publice Maramureș, condamnatul A. figurează în evidențele instituției cu venituri aferente anului 2018 în sumă de 59.464 RON, constând din venituri din jocuri de noroc - 51.964 RON net și venituri din pensii - 7500 RON net.

Potrivit Casei Județene de Pensii Maramureș, cuantumul net al pensiei condamnatului la nivelul lunii iulie 2019 este de 2675 RON, iar de la 1 septembrie 2019, pensia va fi de 3162 RON.

Ca atare, chiar fără a lua în considerare veniturile din pensie ale condamnatului, pe care se prezumă că le alocă traiului cotidian, Curtea de Apel a constatat că în cursul anului 2018, condamnatul a încasat din jocuri de noroc un venit substanțial, care îi permitea să achite amenda penală în cuantum de 6.000 RON, la plata căreia a fost obligat prin sentința penală nr. 40 din 20 martie 2018 a Curții de Apel Cluj, definitivă prin Decizia penală nr. 30 din 6 februarie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prezent la Curtea de Apel, condamnatul a afirmat că nu este reală susținerea Administrației Județene a Finanțelor Publice Maramureș cu privire la suma încasată din jocuri de noroc și că în realitate această sumă este mult mai mică, de ordinul a 200 - 300 RON lunar.

În aceste condiții, Curtea de Apel a apreciat în mod rezonabil că neplata de către condamnat a amenzii penale se datorează relei sale credințe.

În consecință, s-a dispus înlocuirea pedeapsei amenzii penale în cuantum de 6.000 RON aplicată condamnatului A., prin Sentința penală nr. 40 din 20 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2017, definitivă prin Decizia penală nr. 30/A din 6 februarie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2017, cu pedeapsa închisorii, respectiv 120 zile de închisoare.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație condamnatul A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 11 octombrie 2019, fiind stabilit termen pentru soluționarea acesteia la data de 18 octombrie 2019.

Înalta Curte, examinând contestația formulată în cauză, constată că aceasta este nefondată având în vedere următoarele considerente:

Prin Sentința penală nr. 40 din 20 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2017, definitivă prin Decizia penală nr. 30/A din 6 februarie 2019, condamnatului A. i s-a aplicat pedeapsa de 6000 RON amendă penală (120 zile x RON/zi amendă), pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 38 din Legea nr. 353/2004 cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen.

La data de 7 februarie 2019 i s-a pus în vedere condamnatului să achite amenda în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii, în caz contrar urmând a se proceda la înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea, însă nici până în prezent condamnatul A. nu a achitat contravaloarea amenzii penale la care a fost condamnat.

Potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, judecătorul delegat cu executarea, constatând că persoana condamnată nu a achitat amenda, în tot sau în parte, în termenul prevăzut la art. 22 alin. (1) sau (2), sesizează instanța de executare, care procedează după cum urmează:

a) când constată că neexecutarea nu este imputabilă condamnatului, dispune executarea amenzii prin muncă neremunerată în folosul comunității, în afară de cazul în care persoana nu poate presta această muncă din cauza stării de sănătate, în condițiile prevăzute la art. 64 din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare;

b) când constată că neexecutarea nu este imputabilă condamnatului și acesta nu își dă consimțământul la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, înlocuiește amenda cu închisoarea, în condițiile art. 64 din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare;

c) când constată neexecutarea cu rea-credință a amenzii, înlocuiește amenda cu închisoarea, în condițiile art. 63 din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare.

Având în vedere dispozițiile alin. (4) al aceluiași articol în care se arată că "Pentru stabilirea motivelor ce au dus la neexecutarea pedepsei amenzii, instanța va solicita date privind situația materială a condamnatului de la autoritatea administrației publice locale de la domiciliul acestuia și, dacă apreciază necesar, angajatorului sau organelor fiscale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și altor autorități sau instituții publice care dețin informații cu privire la situația patrimonială a condamnatului", instanța de control judiciar, pentru a respecta toate drepturile contestatorului, cât și pentru a se asigura că toate actele de la dosarul cauzei sunt în deplină concordanță cu cele reținute de instanța de fond, a efectuat adresă către Direcția de venituri din cadrul Primăriei Vișeul de Sus, către Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș și către Casa Județeană de Pensii Maramureș.

Din adresele transmise de către aceste instituții, rezultă următoarele:

Conform adresei înaintate de către Compartimentul impozite și taxe din cadrul Unității administrativ teritoriale Vișeul de Sus, numitul A. figurează în evidențe cu un imobil de natură apartament, situat la adresa de domiciliu, în suprafață de 26.51 mp și valoare impozabilă de 34.993 RON .

Din adresa nr. x din 7 noiembrie 2019 transmisă de către Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș, rezultă că pentru anul 2018 veniturile numitului A. sunt în cuantum de 51964 RON, venituri din jocuri de noroc și de 7500 RON, venituri din pensii.

Din adresa nr. x din 12 noiembrie 2019 transmisă de Casa Județeană de Pensii Maramureș rezultă că numitul A. beneficiază de pensie pentru limita de vârstă, iar cuantumul net al pensiei la nivelul lunii noiembrie 2019 este de 3046 RON.

Potrivit art. 63 alin. (1) din C. pen., dacă persoana condamnată, cu rea-credință, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.

Având în vedere faptul că persoana condamnată A. nu a achitat până în prezent amenda penală în cuantum de 6000 RON la care a fost condamnat prin Sentința penală nr. 40 din 20 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2017, definitivă prin Decizia penală nr. 30/A din 6 februarie 2019, Înalta Curte constată că a fost depășit în mod considerabil termenul prev. de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 253/2013 (cu aproximativ 6 luni) prin care persoana condamnată la pedeapsa amenzii este obligată să achite integral amenda în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și să comunice judecătorului delegat cu executarea dovada plății, în termen de 15 zile de la efectuarea acesteia.

Astfel, instanța de control judiciar apreciază că neexecutarea obligației impusă condamnatului A. se datorează relei sale credințe și nu imposibilității acestuia de achita amenda.

În acest sens, Înalta Curte constată că numitul A. nu a întreprins nici cea mai mică acțiune prin care să-și asume răspunderea pentru acțiunile sale, de fiecare dată acesta găsind alți vinovați pentru situația în care se află: instanța de judecată care l-a condamnat fără probe, "fiind condamnat pentru a aduce bani la buget, dar și pentru a mă aduce în stare de disperare", instituțiile statului ANAF Vișeul de Sus, cu complicitatea celor de la Loteria Națională și judecători precum B., care ascunde și sustrage de la dosar probe, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș întrucât cu privire la suma încasată din jocuri de noroc, în realitate această sumă este mult mai mică, Judecătoarea C. care "evită, nu vrea să-mi ia o declarație scrisă, pe care aș fi refuzat să o semnez dacă nu ar fi consemnat exact ceea ce am declarat eu. În mod obișnuit la C.A. Cluj, una se declară în ședința de judecată și altfel apare pe declarația dată.

Conform art. 22 alin. (2) din Legea nr. 253/2013, dacă persoana condamnată se află în imposibilitate de a achita integral amenda în termenul prevăzut la alin. (1), judecătorul delegat cu executarea, la cererea acesteia, poate dispune eșalonarea plății amenzii în rate lunare, pe o perioadă ce nu poate depăși 2 ani.

Astfel, pentru a da dovadă de bună-credință acesta ar fi putut solicita achitarea amenzii penale eșalonat, în mai multe tranșe lunare, raportat la posibilitățile sale financiare, lucru pe care acesta nu l-a întreprins.

În aceste condiții, instanța apreciază că neplata amenzii penale se datorează relei credințe de care a dat dovadă condamnatul A..

Or, având în vedere ignorarea obligațiilor impuse în sarcina condamnatului conform Sentinței penală nr. 40 din 20 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2017, definitivă prin Decizia penală nr. 30/A din 6 februarie 2019, precum și informațiile transmise de către instituțiile publice din care reiese că veniturile acestuia ar fi permis plata amenzii penale la care acesta a fost condamnat sau cel puțin la plata unei părți din aceasta, Înalta Curte, în acord cu instanța fondului, apreciază că numitul A. a dat dovadă de rea-credință în ceea ce privește neplata amenzii penale la care acesta a fost condamnat astfel încât se impune înlocuirea pedepsei amenzii penale în cuantum de 6.000 RON aplicată condamnatului A., cu pedeapsa închisorii.

În consecință, Înalta Curte, va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul condamnat A. împotriva Sentinței nr. 179 din 11 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul condamnat va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul condamnat A. împotriva Sentinței nr. 179 din 11 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 noiembrie 2019.

Procesat de GGC - MM