ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2645/2017

Asupra revizuirii de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 26.10.2016 a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2016, cererea de revizuire a Deciziei nr. 995/27.09.2016, pronunțată de Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2014, formulată de A..

Motivele cererii de revizuire au fost depuse la dosar la data de 15.11.2016, când revizuentul a indicat și temeiul legal al cererii sale, respectiv art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Ulterior, revizuentul a depus la dosar "precizări" la 22.02.2017, prin care a indicat explicit hotărârile pe care le apreciază ca fiind contradictorii, respectiv Decizia nr. 2866/14.09.2015 (dosar nr. x/2014) și Decizia nr. 995/27.09.2016 (dosar nr. x/2014), ambele pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal.

Potrivit precizărilor formulate, revizuentul a solicitat ca în temeiul art. 509 pct. 8 din C. proc. civ. să se constate că Deciziile nr. 2866 din 14.09.2015 și nr. 995 din 27.09.2016 - pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal - sunt potrivnice și încalcă autoritatea de lucru judecat a primei decizii.

Prin Decizia nr. 526 din 22 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Prin Decizia nr. 2866 din 14 septembrie 2015, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a admis recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 83 din 20 ianuarie 2015, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare.

Tribunalul Botoșani, prin sentința nr. 24 din 20 ianuarie 2016, a admis acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, obligând pârâtul să plătească reclamantului o despăgubire bănească reprezentând contravaloarea a 10 zile din preavizul acordat prin Decizia nr. 1028/23.09.2013 emisă de Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Garda Financiară.

Prin Decizia nr. 995 din 27 septembrie 2016, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a admis recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva sentinței nr. 24 din 20 ianuarie 2016, a casat sentința atacată și respins cererea de chemare în judecată ca nefondată.

Împotriva deciziei nr. 995 din 27 septembrie 2016 a Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal a formulat cerere de revizuire B., invocând ca temei legal dispozițiile art. 509 pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea cererii de revizuire, s-a arătat în esență că decizia nr. 995 din 27 septembrie 2016 a Curții de Apel Suceava este potrivnică deciziei nr. 2866 din 14 septembrie 2015 a Curții de Apel Suceava pronunțată în dosarul nr. x/2014, în sensul că prin decizia nr. 995 din 27 septembrie 2016 a Curții de Apel Suceava s-a respins în mod greșit acțiunea reclamantului, deși prin decizia nr. 2866 din 14 septembrie 2015, Curtea de Apel Suceava a reținut că tribunalul trebuia să verifice modul justificat sau nu de soluționare e cererii reclamantului, acesta fiind de fapt actul administrativ ce face obiectul cauzei.

În fine, revizuientul a susținut că potrivit cazului de revizuire prevăzut de art. 509 pct. 8 din C. proc. civ., cele două hotărâri menționate sunt potrivnice.

Examinând cererea de revizuire în condițiile art. 326 alin. (3) din C. proc. civ., potrivit căruia dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte de Casație și Justiție constată inadmisibilitatea căii de atac formulate de revizuientul-reclamant.

Sub aspectul motivului prevăzut de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., instanța reține că revizuirea unei hotărâri poate fi cerută atunci când "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

În jurisprudență și doctrină s-a reținut că pentru a fi aplicabil acest motiv de revizuire, "este necesar ca hotărârile să conțină elemente caracteristice pentru existența lucrului judecat. Revizuirea nu poate fi admisă atunci când între decizia instanței de recurs și celelalte hotărâri invocate de revizuient nu există contrarietate, întrucât acestea nu conțin elementele caracteristice pentru existența lucrului judecat" (G. Boroi, O. Spineanu-Matei, C. proc. civ., adnotat, ediția a 2-a, Ed. Hamangiu, București, 2007, p.735).

Rațiunea reglementării acestui motiv de revizuire constă în necesitatea de a se înlătura încălcarea autorității de lucru judecat, atunci când instanțele au pronunțat soluții contrare în litigii care s-au derulat între aceleași părți, pentru același obiect și aceeași cauză juridică.

Pentru a fi admisibilă cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 raportat la art. 430 C. proc. civ., este necesar ca hotărârile potrivnice să soluționeze, cu autoritate de lucru judecat, dar în mod diferit, fie fondul procesului, în tot sau în parte, fie aceeași excepție procesuală, același incident procesual sau aceeași chestiune litigioasă, situații care, însă, nu sunt identificate în prezenta cauză.

În cauză, Înalta Curte constată că:

- Prin Decizia nr. 2866 din 14 septembrie 2015, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a admis recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 83 din 20 ianuarie 2015, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare.

- După rejudecare, prin Decizia nr. 995 din 27 septembrie 2016, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a admis recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva sentinței nr. 24 din 20 ianuarie 2016, a casat sentința atacată și respins cererea de chemare în judecată ca nefondată.

Prin urmare, Înalta Curte constată că din examinarea hotărârilor pretins potrivnice, respectiv decizia nr. 2866 din 14 septembrie 2015 pronunțată în dosar nr. x/2014 a Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal și Decizia nr. 995 din 27 septembrie 2016 pronunțată în dosarul x/2014, rezultă că motivele revizuientului nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele prevăzute de dispozițiile art. 509 pct. 8 din C. proc. civ.

În cauză, nu există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri", contrarietatea la care se face referire, fiind între două hotărâri pronunțate în același dosar, în cicluri procesuale diferite.

Pe de altă parte, criticile formulate în cuprinsul cererii de revizuire reprezintă veritabile critici referitoare la legalitatea hotărârii atacate. În realitate, revizuientul tinde la obținerea unei rejudecări a cauzei, ceea ce excede cadrului procesual al revizuirii, în cadrul căreia se analizează admisibilitatea revizuirii în raport cu motivele pe care se întemeiază.

Pentru considerentele arătate, în raport cu dispozițiile art. 509 pct. 8 cu referire la art. 513 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă, va respinge cererea de revizuire formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 995 din 27 septembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2014, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 septembrie 2017.