ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 95/2020

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București, la data de 24.02.2015, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Spitalul C., a formulat acțiune în răspunderea furnizorului de servicii medicale pentru prejudiciile provocate de infectarea în perioada de spitalizare cu virusul varicelă hemoragică a pacientei decedate B., solicitând obligarea pârâtului la plata sumei de 100.000 euro, reprezentând daune morale (pentru pierderea fiicei) și 10.000 RON, reprezentând daune materiale (pentru cheltuieli de înmormântare și pomenire).

În drept, au fost invocate prevederile art. 168 din Legea nr. 95/2006.

Prin Sentința civilă nr. 3799/16.03.2016, Judecătoria Sectorului 3 București a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Hotărârea instanței de fond

Prin Sentința civilă nr. 641/20.03.2018, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a respins, ca nefondată, acțiunea dedusă judecății.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta A.

Hotărârea instanței de apel

Prin Decizia civilă nr. 16A din 10 ianuarie 2019, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantă.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs reclamanta A.

Motivele de recurs

În cadrul cererii de recurs, recurenta a prezentat situația de fapt care a justificat formularea cererii de chemare în judecată, arătând că fiica sa a decedat la 05.12.2014 în urma infectării cu virusul varicelă hemoragică, contactat în Spitalul C.

Potrivit dispozițiilor art. 166 din Legea nr. 95/2006, pârâtul asigură condițiile investigației medicale, tratament, cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al Ministrului Sănătății, astfel că acesta răspunde, în condițiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condițiilor de cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor, precum și pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacienților.

Recurenta a susținut că sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 1349 și 1357 C. civ. pentru a se angaja răspunderea civilă delictuală a pârâtului, în sensul că există un prejudiciu material și moral ca urmare a decesului fiicei acesteia.

În raport de situația prezentată, recurenta susține că pârâtul are obligația pentru calitatea actului medical, or, conform prezumțiilor judiciare, rezultă că acesta nu a oferit un act medical de calitate fiicei sale, care a decedat în Spitalul D.

Procedura de filtru

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 4 aprilie 2019.

Prin rezoluția din 19 aprilie 2019, completul de filtru a dispus comunicarea motivelor de recurs, cu mențiunea că părțile au dreptul de a formula întâmpinare, în conformitate cu dispozițiile art. XV alin. (3) raportat cele ale art. XVII alin. (3) din Legea nr. 2/2013.

Intimatul a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la 13 mai 2019, prin care a solicitat, în principal, constatarea nulității recursului, pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat.

La 4 iunie 2019, s-a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport apreciindu-se că recursul este admisibil în principiu.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, s-a stabilit în sarcina recurentei obligația de a timbra cererea de recurs, sens în care i s-a pus în vedere să depună la dosar, în termen de 10 zile de la comunicare, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4328,9 RON, sub sancțiunea anulării recursului, conform dispozițiilor art. 197 C. proc. civ.

La data de 16 octombrie 2019, Completul de filtru C4, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia, pentru ca părțile să își exprime punctele de vedere, astfel cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin aceeași rezoluție, s-a dispus citarea recurentei cu mențiunea ca, în termen de 10 zile de la comunicare, să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4328,9 RON, conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 34 din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrată.

Părțile nu au formulat punct de vedere cu privire la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului.

Constatându-se încheiată această etapă a procedurii de filtru, dosarul a fost înaintat completului de judecată în vederea stabilirii termenului pentru soluționarea căii de atac.

Întrucât recurenta nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, s-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 16 ianuarie 2020, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în complet de filtru, fără citarea părților, termen la care completul de filtru a reținut cauza în pronunțare cu privire la excepția netimbrării recursului.

Înalta Curte constată ca fiind întemeiată excepția netimbrării recursului, în considerarea următoarelor argumente:

Conform dispozițiilor art. 148 alin. (6) C. proc. civ., cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel.

În cazul în care cererea principală este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii, iar în situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) din C. proc. civ., că are obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanța de judecată și de a transmite acesteia dovada achitării taxei judiciare de timbru, sancțiunea pentru neîndeplinirea acestei obligații fiind anularea cererii, conform dispozițiilor art. 197 C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru "determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești se face de către instanța de judecată", iar conform art. 33 alin. (1) din același act normativ, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute expres de lege, conform art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

În cauza dedusă judecății, prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului întocmit în cauză, s-a apreciat că recurenta datorează taxă de timbru în cuantum de 4328,9 RON, în raport de dispozițiile art. 24 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 34 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, împreună cu mențiunea de a depune la dosar, în termen de 10 zile, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4328,9 RON, sub sancțiunea anulării recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 494 raportat la art. 197 C. proc. civ., a fost comunicat recurentului la data de 21 octombrie 2019, conform dovezii aflată în dosar, la fila x, care îndeplinește toate condițiile de validitate prevăzute, sub sancțiunea nulității, de art. 164 alin. (3) C. proc. civ.

Cu toate că obligația de a timbra recursul a fost adusă la cunoștința recurentei, Înalta Curte constată că aceasta nu a înțeles să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, astfel cum prevăd dispozițiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și nici cerere de ajutor public judiciar, în conformitate cu dispozițiile O.U.G. nr. 51/2008.

Având în vedere că excepția netimbrării reprezintă un fine de neprimire a cererii de recurs, Înalta Curte nu poate trece la analiza pe fond a acesteia, astfel că, în raport cu dispozițiile art. 494 raportat la art. 197 C. proc. civ., va anula, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanta A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de pârâta A. împotriva Deciziei civile nr. 16A din 10 ianuarie 2019 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2020.

GGC - GV