ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1621/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 18.12.2015 sub nr. x/2015, reclamanta A. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea în totalitate a Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 165/2015 privind modificarea Metodologiei de stabilirea a tarifelor pentru serviciul de distribuție a energiei electrice, aprobata prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 72/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 08.12.2015.

Prin Sentința civilă nr. 1270 din 14.04.2016, instanța de fond Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta A. SA, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, ca neîntemeiată.

Împotriva Sentinței civile nr. 1270 din data de 14.04.2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. SA a formulat recurs, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

În cadrul motivelor de recurs recurenta-reclamantă arată calitatea părților din dosar în raport cu obiectul de reglementare al Ordinului nr. 165/2015 arătându-se contextul legislativ în care a fost emis Ordinul nr. 165/2015.

Se arată că sentința recurată prin care a fost respinsă acțiunea formulată de recurenta-reclamantă este dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 în sensul că instanța de fond în mod nelegal nu a reținut excesul de putere evident al autorității pârâte care are calitatea de emitentă a ordinului contestat.

Prin ordinul nr. 165/2015 s-a modificat alin. (1) al art. 105 din Metodologie prin înlocuirea sintagmei "pot varia" cu sintagma "nu vor crește", recurenta arătând că în acest fel sensul inițial al reglementării a fost schimbat.

Reglementarea inițială nu permitea varianta de creștere sau descreștere mai mari decât plafonul de 7%, respectiv 10% în funcție de tarif.

Se arată că în mod nelegal prin sentința atacată instanța de fond a respins toate aspectele de nelegalitate ale Ordinului nr. 165/2015 și reiterate prin cererea de recurs arătându-se că instanța de fond a făcut aplicarea greșită a următoarelor dispoziții legale.

- aplicarea greșită a dispozițiilor art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 respectiv nerespectarea procedurii de consultare publică în condițiile în care nu erau îndeplinite condițiile pentru a fi adoptat actul în procedură de urgență.

- aplicarea greșită a prevederilor privind necesitatea existenței unei situații de impact conform art. 7 alin. (2) din Legea nr. 24/2000.

- aplicarea greșită a prevederilor privind nerespectarea principiilor stabilității transparenței și predictibilității prevăzute în H.G. nr. 1069/2004 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020.

- aplicarea greșită a prevederilor privind excesul de putere în condițiile în care autoritatea intimată a abuzat de situația sa de autoritate de reglementare și a emis ordinul contestat cu ignorarea intereselor operatorilor de distribuție și al consumatorilor creând o situație discriminatorie între aceștia, fără a exista o motivare rezonabilă și fără a exista un scop legitim.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată și anularea Ordinului ANRE nr. 165/7.12.2015 privind modificarea Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuție a energiei electrice aprobată prin Ordinul ANRE nr. 72/2013.

La dosar intimata-pârâtă a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul declarat în raport de aspectele de nelegalitate invocate în acțiune și reiterate în recurs față de soluția recurată, Curtea apreciază pentru următoarele considerente că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile motivului de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sentința atacată fiind dată cu aplicarea și interpretarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile.

În cauză în mod legal prima instanță după verificarea în concret a aspectelor de nelegalitate invocate a respins acțiunea recurentei-reclamante ca obiect anularea Ordinului ANRE nr. 165/7.12.2015 privind modificarea Metodologiei de stare a tarifelor pentru serviciul de distribuție a energiei electrice aprobată prin Ordinul nr. 72/2013 concluzionând în mod corect că autoritatea nu a emis acest ordin cu exces de putere în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.

Aspectele de nelegalitate ale sentinței atacate invocate în recurs nu vor fi reținute pentru următoarele motive.

În ceea privește utilizarea nelegală a procedurii de urgență prevăzute de art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003, Curtea apreciază că în cauză erau îndeplinite aceste condiții față de faptul că până la data de 15 decembrie a fiecărui an trebuia adoptate tarifele de distribuție pentru operatorii de distribuție inclusiv pentru recurenta-reclamantă conform art. 9 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 33/2007.

Potrivit art. 7 din Legea nr. 52/2003 la alin. (13), "În cazul reglementarii unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgență prevăzută de reglementările în vigoare."

- pe de o parte de împrejurarea că operatorii de distribuție nu au realizat costuri/investiții la nivelul celor estimate a fi realizate anterior, aspect care a reieșit din analiza documentelor depuse de către aceștia la ANRE și a întâlnirilor de lucru desfășurate pentru definitivarea proiectelor de ordine privind tarifele de distribuție anuale pe care autoritatea de reglementare le emite;

- pe de altă parte, operatorii de distribuție au fost de acord cu analiza ANRE potrivit căreia tarifele trebuiau scăzute pentru anul 2016, deoarece estimarea costurilor/a investițiilor a fost la un nivel mai ridicat decât ceea ce s-a realizat efectiv, dar au opus autorității de reglementare limitarea procentului de scădere, invocând în acest sens vechea formă a art. 105 alin. (1) din Metodologia de stabilire a tarifelor de distribuție aprobată prin Ordinul nr. 72/2013.

- potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 33/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, tarifele de distribuție pentru operatorii de distribuție concesionari se aprobă și se transmit spre publicare la Monitorul Oficial al României, Partea I, până cel târziu la data de 15 decembrie a fiecărui an, și că

- circumstanța excepțională mai sus descrisă a apărut în decursul lunii noiembrie 2015, când au avut loc acele ședințe ale ANRE cu operatorii de distribuție, conform calendarului de stabilire a tarifelor de distribuție, autoritatea de reglementare a fost nevoită să recurgă la procedura de urgență permisă de prevederile alin. (13) al art. 7 din Legea nr. 52/2003, așa cum este menționat inclusiv în referatul de aprobare al Ordinului 165/2015.

În ceea ce privește nerespectarea procedurii de publicare și consultare publică a proiectului Ordinului prevăzut de art. 7 din Legea nr. 52/2003 Curtea constată că a fost respectată din punct de vedere calendaristic această procedură.

Astfel, ANRE s-a conformat prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 52/2003, potrivit cărora " (1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administrației publice are obligația să publice un anunț referitor la această acțiune în site-ul propriu, să-l afișeze la sediul propriu, într-un spațiu accesibil publicului, și să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz. Autoritatea administrației publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informații".

ANRE a procedat la publicarea documentului de discuție pe site-ul oficial și pagina de B. oficială a Autorității și în mass-media. Astfel, subiectul documentului de discuție a apărut în data de 2 decembrie 2015 în C., publicație dedicată sectorului energetic.

Alin. (2) al art. 7 din Legea nr. 52/2003, stipulează însă termenul de publicare a anunțului de 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autoritățile publice a proiectului de act normativ pentru situațiile care nu se încadrează între acelea care impun adoptarea în procedura de urgență.

În acest context, atâta vreme cât ANRE a demonstrat în mod argumentat necesitatea adoptării reglementării în procedură de urgență, este evident că a fost în imposibilitate de a respecta acest termen, de la aplicarea căruia însuși legiuitorul instituind o derogare implicită prin dispoziția cuprinsă la alin. (13) al art. 7 din Legea nr. 52/2003.

Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 52/2003, "(4) La publicarea anunțului, autoritatea administrației publice va stabili o perioadă de cel puțin 10 zile calendaristice pentru proiectele de acte normative prevăzute la alin. (2), pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice."

Astfel, proiectul de ordin a fost supus procedurii de dezbatere publică timp de 10 zile lucrătoare, din 26.11.2015 până în data de 06.12.2015, iar după definitivare, pe baza observațiilor și propunerilor formulate potrivit alin. (4) al art. 7 din Legea nr. 52/2003, a fost supus analizei și aprobării Comitetului de reglementare în data de 07.12.2015, astfel că Ordinul nr. 165/2015 a fost publicat în Monitorul Oficial al României în data de 08.12.2015.

În ceea ce pretinsa încălcare a principiilor stabilite și predictibilității prevăzute de H.G. nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007 - 2020 Curtea o apreciază ca neîntemeiată neputându-se reține că o modificare de tarif corelativ cu o corecție de venit nu poate fi dispusă pentru perioada 2007-2020, neputându-se reține că autoritatea de reglementare nu ar avea dreptul să ajusteze tarifele chiar în condițiile în care acestea ar determina în mod obiectiv și legal diminuarea profitului reclamantei, pe motiv că autoritatea a reglementat un tarif interior celei aprobat pentru anul precedent.

Instanța de fond a analizat corect toate aspectele invocate de recurenta-reclamantă care se circumscrie excesului de putere prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 Curtea opinând în același sens în care în cauză nu există un exces de putere deoarece autoritatea pârâtă avea competența de a emite ordinul contestat iar dispozițiile de ordin nu au încălcat drepturi recunoscute de lege în favoarea reclamantei-recurente în calitate sa de operator de distribuție.

Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496 - 497 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. SA împotriva Sentinței civile nr. 1270 din 14 aprilie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 martie 2019.

GGC - GV