ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1426/2017
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1426/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Asupra conflictului negativ de competență, a constatat următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găești la data de 28.03.2016 sub nr. x/2016 și precizată la data de 15.04.2016, reclamanta A., a chemat în judecată pe pârâta Enel Energie Muntenia S.A., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 18.341 RON, reprezentând sumă plătită în plus de ea din înregistrările eronate realizate de vechiul contor, rezultată la recalcularea nr. de KW înregistrați ilegal la locul de consum situat în județul Giurgiu, conform certificatului de metrologie legală și a expertizei.
Prin sentința civilă nr. 698 din 10 mai 2017, Judecătoria Găești a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâtă; a declinat în favoarea Judecătoriei Sector 1 București, competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A., și pe pârâta Enel Energie Muntenia S.A..
Prin prezenta acțiune, astfel cum a fost precizată ulterior sesizării instanței, reclamanta solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 18.341 RON, reprezentând suma pe care ea a achitat-o pârâtei în plus față de consumul real de energie electrică.
Prin urmare, temeiul de drept al acțiunii îl reprezintă plata nedatorată (art. 1341 alin. (1) C. civ. - Cel care plătește fără a datora are dreptul la restituire.), iar nu răspunderea contractuală, astfel că nu se poate considera că cererea are ca obiect executarea contractului de furnizare energie electrică încheiat de reclamantă cu pârâta având calitatea de profesionist. De altfel, nici în cererea de chemare în judecată, nici în cererea precizatoare, nici în întâmpinare și nici în răspunsul la întâmpinare, nu este identificat contractul de furnizare energie electrică încheiat între părți și nici clauzele contractuale nerespectate de părți, care să atragă răspunderea contractuală.
Cum pretențiile reclamantei se întemeiază pe plata nedatorată pe care consideră că a făcut-o pârâtei, iar nu pe clauze contractuale cuprinse într-o convenție a părților, nu se poate aprecia că prezenta cerere de chemare în judecată are ca obiect executarea contractului încheiat cu un profesionist, astfel că nu atrage incidența dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Ținând seama de obiectul acțiunii, competența teritorială este reglementată în cauză de dispozițiile art. 107 C. proc. civ., iar părțile nu au ales competența potrivit art. 126 C. proc. civ.
Față de acestea și având în vedere că sediul pârâtei se află în Sector 1, București, în temeiul art. 132 alin. (1) C. proc. civ., instanța va admite excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâtă și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 1 București.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, secția a II-a Civilă, sub nr. x/2017.
Prin sentința civilă nr. 6348/2017 din 08 septembrie 2017 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, secția a II-a Civilă a fost admisă excepția de necompetență teritorială, fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găești. Totodată, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență, judecata cauzei a fost suspendată, iar dosarul înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.
În argumentarea acestei soluții, instanța a reținut în principal că, în cauză, în speță, în prezentul dosar instanța are în vedere că reclamanta a făcut o alegere de competență a unei instanțe (Judecătoria Găești) dintre trei instanțe deopotrivă competente a soluționa cererea, respectiv Judecătoria Găești, Judecătoria Sectorului 1 București și Judecătoria Giurgiu.
Instanța stabilește faptul că între părți din litigiu, după cum ambele părți susțin necondiționat există un contract având ca obiect furnizare energie electrică pentru o locuință de reședință a reclamantei din orașul Giurgiu în baza căruia pârâta a emis facturi, care sunt contestate de către reclamantă pe motiv că nu a funcționat legal contorul care înregistra consumul, contrar celor reținute prin sentința civilă prin care s-a admis excepția necompetenței teritoriale de către Judecătoria Găești. Mai mult reclamantei i s-a atribuit și un cod client x.
Instanța consideră că Judecătoria Giurgiu ar fi competentă în soluționarea cererii în baza art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., fiind instanța în raza căreia se execută contractul, Judecătoria Sectorului 1 București ar fi competentă în baza regulii generale prevăzute la art. 107 C. proc. civ., în raza acesteia aflându-se sediul pârâtei, iar Judecătoria Găești ar fi competentă în baza art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. dat fiind faptul că se solicită pretenții în legătură cu executarea unui contract, respectiv repararea pagubelor produse consumatorului pentru montarea unui contor presupus a nu funcționa corespunzător.
Concluzionând, instanța reține că inițial atât Judecătoria Găești, cât și Judecătoria Sectorului 1 București ar fi fost competente în soluționarea cauzei, însă alegerea de competență s-a făcut deja de către reclamantă la data de 28.03.2016 când a învestit Judecătoria Găești, moment din care Judecătoria Găești devine competentă teritorial în defavoarea Judecătoriei Sectorului 1 București. Instanța nu poate trece peste voința reclamantei care a învestit o instanță competentă.
În litigiile în care figurează un profesionist și un consumator legiuitorul a optat în a proteja consumatorul, acesta având facultatea de a se adresa la instanța domiciliului său, pentru nu a-l descuraja obligându-l să se deplaseze în localitatea unde se află sediul profesionistului, în cazul de față la aproximativ 70 de km, astfel încât să se descurajeze în promovarea și susținerea efectivă a unui proces civil.
Pentru aceste motive, având în vedere că Judecătoria Găești este competentă teritorial să soluționeze cererea de chemare în judecată înregistrată în dosarul nr. x/2017, conform art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în termenul prevăzut de art. 132 alin. (3) din C. proc. civ., instanța a apreciat întemeiată excepția, urmând să o admită și să decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găești.
Cauza a fost înregistrată pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a Ii-a civilă, sub nr. x/2017.
Înalta Curte constatând că în cauză există un conflict negativ de competență, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găești, în temeiul art. 135 C. proc. civ., pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 133 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.
Înalta Curte constată că cele două instanțe, Judecătoria Găești și Judecătoria Sectorului 1 București, s-au declarat deopotrivă și reciproc necompetente teritorial, prin hotărâri fără nicio cale de atac. Competența în soluționarea conflictului aparține Înaltei Curți conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găești la data de 28.03.2016 sub nr. x/2016 și precizată la data de 15.04.2016, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Enel Energie Muntenia S.A., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 18.341 RON, reprezentând sumă plătită în plus de ea din înregistrările eronate realizate de vechiul contor, rezultată la recalcularea nr. de KW înregistrați ilegal la locul de consum situat în Giurgiu str. x bl. BO 3, județul Giurgiu, conform certificatului de metrologie legală și a expertizei.
Raporturile dintre părți sunt guvernate de un contract având ca obiect furnizare energie electrică pentru o locuință de reședință a reclamantei din orașul Giurgiu în baza căruia pârâta a emis facturi, acestea fiind contestate de către reclamantă pe motiv că nu a funcționat legal contorul care înregistra consumul.
Chiar dacă scopul final al acțiunii reclamantei este restituirea unor sume achitate în opinia sa suplimentar față de consumul real, litigiul de față are ca obiect tot modalitatea de executare a contractului dintre părți, imputându-i-se pârâtei facturarea unui consum înregistrat necorespunzător.
În aceste condiții, Înalta Curte constată că devin incidente considerentele celei de a doua instanțe sesizate, potrivit căreia, în cauză, ar fi competente alternativ mai multe instanțe, respectiv Judecătoria Giurgiu, în baza art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., ca instanță în raza căreia se execută contractul, Judecătoria Sectorului 1 București, în baza regulii generale prevăzute la art. 107 C. proc. civ., pe raza acesteia aflându-se sediul pârâtei, sau Judecătoria Găești, în baza art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. dat fiind faptul că se solicită pretenții în legătură cu executarea unui contract, respectiv repararea pagubelor produse consumatorului pentru montarea unui contor presupus a nu funcționa corespunzător.
Față de alegerea realizată de reclamantă cu prilejul înregistrării acțiunii la Judecătoria Găiești, în temeiul art. 116 raportat la art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.
Văzând și dispozițiile art. 135 Noul C. proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 octombrie 2017.