CtEDO 29.07.2008 Auto

AFFAIRE VALLONE c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
29.07.2008
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'article 6 - Droit à un procès équitable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE VALLONE c. ITALIE (CtEDO, 2008)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA II CAUZA VALLONE c. ITALIA Cerere n 34904/03) HOTĂRÂREA STRASBURG 29 iulie 2008 DEFINITIVF 29/10/2008 Această hotărâre poate suferi modificări de formă. În cauza Vallone c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din Françoise Tulkens, președinte, Antonella Mularoni, Irene Cabral Barreto, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, András Sajó, judecători, și de Françoise Elens-Passos, graffière adjunct de secțiune După ce a deliberat în camera consiliului la 8 iulie 2008, Rend la chetă că aici, adoptat la această dată de procedură La originea cauzei se află o cerere (n 34904/03) îndreptată împotriva Republicii Italiene și al cărei resortisant al acestui stat, domnul Giuseppe Vallone ( reclamantul a sesizat Curtea la 29 octombrie 2003 în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (inclusiv Convenția privind protecția drepturilor omului). Reclamantul este reprezentat de dl E. Perifano, avocat la Benevent. Guvernul italian (atît) a fost reprezentat succesiv de agenții săi, dnii I.M. Braguglia și R. Adam, și de coagenții săi, dnii V. Esposito și F. Crisafolli, precum și de co-adjunctul său, dl N. Lettieri. La 30 august 2006, Curtea a decis să comunice cererea guvernului. După cum permite art. 29 alineatul (3) din Convenție, Curtea a decis, de asemenea, că aceasta se va pronunța în același timp cu privire la admisibilitate și la fond. ÎN FAVOAREA CIRCONSTANCES DE LA LA SPECE Reclamantul s-a născut în 1953 și își are reședința în Benevent. A. Procedura principală la 22 ianuarie 1981, reclamantul l-a numit pe dl A.S. și pe compania de asigurări U. în fața instanței din Benevent pentru a obține despăgubiri pentru prejudiciile materiale suferite de mașina sa în timpul unui accident rutier (RG 161/8). octombrie 1981 și 21 noiembrie 1985, două au fost trimise la cererea părților, două din oficiu, două au fost la audierea martorilor și o altă expertiză. La 27 ianuarie 1986, judecătorul a declarat încetarea procedurii din cauza plasării în lichidare administrativă sub conducerea unui comisar (custodia coatta amministrativa a companiei U. La 18 februarie 1986, reclamantul a reînceput procedura. Iunie 1986 și 15 noiembrie 1999, doi au fost retrimite la cererea părților sau din cauza absenței acestora, una la cererea reclamantului, nouă din oficiu, una pentru că expertul nu a depus la gref raportul său de expertiză, două pentru stabilirea lanului de prezentare a concluziilor, patru pentru audierea martorilor și o altă expertiză Prin hotărârea din 14 februarie 2000, al cărei text a fost depus la grefa din 22 februarie 2000, Tribunalul a acceptat cererea reclamantului și i-a acordat o sumă de 2 870 000 de lire [de exemplu 1 482,23 EUR (EUR) ]. B. Procedura Pinto la 28 septembrie 2001, reclamantul sesizează instanta de apel a Romei în sensul Legii nr. 89 din 24 martie 2001, a cărei lege Pinto Pentru a se plânge de durata procedurii descrise mai sus, el a solicitat instanței să declare că a existat o încălcare a art. 6 alin. (1) din Convenție și să condamne statul italian la despăgubirea prejudiciilor materiale și morale suferite. Reclamantul a solicitat în special 60.000 de lire [30 987,41 EUR (EUR) ] ca daune materiale și morale. 10. Printr-o decizie din 14 ianuarie 2002, al cărei text a fost depus la grefă la 22 martie 2002, instanța de apel a constatat depășirea unei perioade rezonabile de timp. A respins cererea privind prejudiciul material, a acordat 5 000 EUR în echitate ca compensație a prejudiciului moral și 900 EUR pentru cheltuieli și nu a fost notificată și a obținut autoritatea de lucru judecat la 5 mai 2003. Printr-o scrisoare din 29 octombrie 2003, reclamantul a informat Curtea cu privire la rezultatul procedurii naționale și i-a cerut să-și examineze cererea. Prin aceeași scrisoare, a informat și Curtea, pe care nu a fost prevăzută în casare pe motiv că acest remediu putea fi introdus numai pentru probleme de drept. 11. Sumele acordate în executarea deciziei Pinto au fost plătite la 17 februarie 2005. II. DREPTUL ȘI PRACTICILE INTERNE PERTINENTE 12. Dreptul și practica internă relevantă figurează în hotărârea Cocchiarella c. Italia ([GC], nr. 64886/01, §§ 23-31, CEDH 2006-...). ÎN DREPTUL PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ ARTICOLULUI 6 alineatul (1) DIN CONVENȚIA 13. Reclamantul susține că durata procedurii a încălcat principiul termenului rezonabil În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Convenție, orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) (14). În urma examinării faptelor cauzei și a argumentelor părților, Curtea consideră că nu este suficient să se stabilească în mod corespunzător și că plata sumei mai mică (a se vedea, printre altele, Delle Cave și Corrado c. Italia, nr 14626/03, §§ 26-31, 5 iunie 2007 și Cocchiarella c. Italia , citată anterior). În sensul art. 34 din Convenție. 16. Curtea constată că acest at nu este în mod vădit greșit întemeiat în sensul art. 35 alin. (3) din Convenție și nu se confruntă cu niciun alt motiv de refuz. Pe fond 17. În ceea ce privește durata procedurii, Curtea consideră că perioada care trebuie luată în considerare se întinde de la 22 ianuarie 1981, ziua în care reclamantul a depus cererea în fața Tribunalului din Benevent, până la 22 februarie 2000, data depunerii la grefa hotărârii Tribunalului respectiv, și, prin urmare, a durat 19 ani și o lună pentru un grad de jurisdicție. 18. Curtea observă, de asemenea, că suma acordată de instanța judecătorească mai mult de 24 de luni de la data de 17 februarie 2005 este mai mare de 36 de luni de la data depunerii la grefa hotărârii Curții a Tribunalului de Primă Instanță: prin urmare, această plată a depășit în mod semnificativ cele șase luni de la data la care hotărârea de despăgubire a devenit executorie. Faptul că procedura Pinto Prin urmare, Curtea va fi nevoită să revină asupra acestei chestiuni din unghiul articolului 41 din Convenție (a se vedea Cocchiarella c. Italia, După examinarea faptelor în lumina informațiilor furnizate de părți și având în vedere jurisprudența sa în acest sens, Curtea consideră că, în speță, durata procedurii în litigiu este excesivă și nu răspunde cerinței de termen rezonabil care decurge din aceasta, a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție. II. În conformitate cu art. 41 din convenție, în cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor acesteia și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante nu permite să se șteargă că nu este posibil ca consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vătămate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Curtea consideră că ar fi putut acorda reclamantului, în lipsa unor căi de atac interne și având în vedere natura litigiului, suma de 20 000 EUR. Faptul că instanța de apel din Roma a acordat reclamantului aproximativ 25 de euro, în lipsa unor căi de atac interne și ținând seama de natura litigiului. % din această sumă duce la un rezultat vădit nerațional. Prin urmare, ținând cont de caracteristicile căii de atac, Pinto, și de faptul că aceaceasta este totuși obținută la o constatare a încălcării, Curtea, ținând cont de soluția adoptată în Hotărârea Cocchiarella c. Italia (citată anterior, §§ 139-142 și 146) și acționând în echitate, alocată reclamantului 4 000 EUR în acest sens, precum și 2 800 EUR în legătură cu frustrarea suplimentară ca urmare a întârzierii în plata a 5 000 EUR, care a avut loc numai la 17 februarie 2005, adică la mai mult de 34 de luni după depunerea la grefa deciziei instanței judecătorești. 25. Guvernul contestă aceste pretenții. 26. Potrivit jurisprudenței Curții, alocarea cheltuielilor și cheltuielilor de judecată în temeiul articolului 41 presupune că se stabilesc realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor (can și alții c. Turcia, 29189/02, din 24 ianuarie 2008, § 22, Comisia consideră că, în cadrul pregătirii prezentei cereri, au fost suportate anumite cheltuieli. Prin urmare, hotărând în mod echitabil, Curtea judecă în mod rezonabil d Curtea consideră că este oportun să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PRIN CES MOTIVE, CURTEA, LA L în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 2 din Convenție, următoarele sume de 800 EUR (șase mii opt sute de euro), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru daune morale (ii). 000 EUR (mii de euro), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către solicitant, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată decât de la data expirării termenului respectiv și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate dintr-un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabile în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale Respins cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. În limba franceză, apoi comunicat în scris la 29 iulie 2008, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Grefier Adjunct Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2008-07-29
0,97
AFFAIRE NERVEGNA c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE NERVEGNA c. ITALIE ( Requête n o 34573/03) ARRÊT STRASBOURG 29 juillet 2008 DÉFINITIF 29/10/2008 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Nervegna c. Italie, La Cour européenne des droits de l’homme
CtEDO 2009-03-10
0,97
AFFAIRE VALENTINI c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE VALENTINI c. ITALIE (Requête n o 40664/05) ARRÊT STRASBOURG 10 mars 2009 DÉFINITIF 10/06/2009 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Valentini c. Italie, La Cour européenne des droits de l’homme (
CtEDO 2008-07-22
0,97
AFFAIRE PARENTE c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE PARENTE c. ITALIE ( Requête n o 5496/03) ARRÊT STRASBOURG 22 juillet 2008 DÉFINITIF 22/10/2008 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Parente c. Italie, La Cour européenne des droits de l’homme (d
CtEDO 2008-11-13
0,97
AFFAIRE MORONE c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE MORONE c. ITALIE ( Requête n o 32770/02) ARRÊT STRASBOURG 13 novembre 2008 DÉFINITIF 13/02/2009 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Morone c. Italie, La Cour européenne des droits de l’homme (d
CtEDO 2008-07-29
0,97
AFFAIRE GIOVANNI VALENTINO c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE GIOVANNI VALENTINO c. ITALIE ( Requête n o 31434/03) ARRÊT STRASBOURG 29 juillet 2008 DÉFINITIF 29/10/2008 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Giovanni Valentino c. Italie, La Cour européenne d
Sursă