ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1492/2012

CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1492/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra contestației în anulare de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 348 din 10 februarie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 40305/3/2008 s-a decis admiterea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Ploiești și de inculpații M.S. și F.S. împotriva Deciziei penale nr. 83 din 18 mai 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Casarea, în parte, a deciziei penală atacată și a Sentinței penală nr. 649 din 28 septembrie 2010 a Tribunalului București, secția a II-a penală și, rejudecând în fond:înlăturarea aplicării dispozițiilor art. 61 C. pen. cu privire la inculpatul M.S.

În baza art. 39 alin. (2) C. pen., contopirea pedeapsei de 6 ani închisoare aplicată prin sentința recurată cu restul de 1.080 de zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 75 din 24 ianuarie 2006 a Tribunalului București, secția a II-a penală și s-a dispus ca, în final, inculpatul M.S. să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.

S-a dispus confiscarea sumei de 25.000 euro de la inculpatul M.S., folosită la săvârșirea infracțiunii prevăzută la pct. 4 din rechizitoriul nr. 152/P/2008.

Înlăturarea măsurii sechestrului asigurător dispusă prin ordonanța din 07 octombrie 2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la inculpatul F.S.

Menținerea celorlalte dispoziții ale hotărârilor.

Respingerea, ca nefondate, a recursurilor declarate de inculpații I.M. și B.L. împotriva aceleiași decizii.

Deducerea din pedeapsa aplicată inculpaților M.S. și I.M., durata reținerii și arestării preventive de la 2 octombrie 2008 la 10 februarie 2012.

S-a constatat că inculpatul F.S. este arestat în altă cauză.

A obligat pe inculpații I.M. și B.L. la plata sumei de 300 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

S-a stabilit că suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, pentru asistența juridică a inculpatei G.N., se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Cu privire la inculpații M.S. și F.S. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a decide astfel, instanța de recurs a reținut următoarele:

Prin Sentința penală nr. 649 din 28 septembrie 20120, Tribunalul București, secția I penală, în baza art. 257 C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul M.S. la o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru faptele descrise la pct. 1 - 7 din rechizitoriul din 27 octombrie 2008 emis în Dosarul nr. 152/P/2008 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. și pentru fapta descrisă în rechizitoriul din 3 aprilie 2009 emis de în Dosarul nr. 269/P/2008 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., ca și pedeapsă accesorie.

În baza art. 61 C. pen. s-a dispus revocarea restului de pedeapsă de 1.080 zile, rămas neexecutat din pedeapsa aplicată prin Sentința penală nr. 75/2006 pronunțată de Tribunalul București, definitivă, pe care l-a contopit, conform art. 39 C. pen. cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, inculpatul M.S. urmând să execute, în final, pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. ca și pedeapsă accesorie.

În baza art. 65 C. pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. a dedus prevenția inculpatului de la 27 februarie 2007 la 24 august 2007 și de la 02 octombrie 2008 la zi. În baza art. 350 C. proc. pen. a menținut starea de arest a inculpatului M.S. În baza art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul I.M. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru faptele descrise la pct. 3 și 8 din rechizitoriul nr. 152/P/2008 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., ca pedeapsă accesorie. În baza art. 65 C. pen. a interzis aceluiași inculpat drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale. Conform art. 88 C. pen. s-a dedus prevenția inculpatului de la 02 octombrie 2008 la zi. În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului I.M. În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 257 C. pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul F.S. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru faptele descrise la pct. 4 și 7 din rechizitoriul nr. 152/P/2008. S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., ca pedeapsă accesorie. Conform art. 65 C. pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale. În baza art. 33 lit. a) C. pen. s-a constatat că infracțiunea din prezenta cauză se află în concurs cu infracțiunea pentru care același inculpat a fost condamnat la o pedeapsa de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 86

1

1

din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpata B.L. la o pedeapsă de 2 ani închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., ca pedeapsă accesorie. în baza art. 83 și 86

4

1

din Legea nr. 78/2000 a condamnat pe inculpata G.N. la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Conform art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de mai sus, pentru un termen de încercare de 5 ani, conform art. 82 C. pen. S-a atras atenția asupra prev. art. 83 C. pen. și art. 85 C. pen. În baza art. 6

1

pct. 3 din Legea nr. 78/2000 s-a confiscat suma de 30.000 euro, respectiv, câte 15.000 euro de la fiecare dintre inculpații M.S. și I.M., folosită la săvârșirea infracțiunii de la pct. 3 din rechizitoriul nr. 152/P/2008. În baza art. 6

1

pct. 3 din Legea nr. 78/2000 s-a confiscat de la inculpatul M.S. suma de 25.000 euro folosită la săvârșirea infracțiunii descrisă în rechizitoriul nr. 269/P/2008. În baza art. 6

1

pct. 3 din Legea nr. 78/2000 s-a confiscat de la inculpatul F.S. suma de 25.000 euro folosită la infracțiunea descrisă la pct. 4 din rechizitoriu. S-au menținut măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din data de 7 octombrie 2008 față de inculpații M.S., I.M. și F.S. În baza art. 191 C. proc. pen. a obligat pe fiecare inculpat la câte 50.000 RON cheltuieli judiciare către stat. Onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpata G.N. s-a avansat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul București a reținut că în faza de urmărire penală, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. a stabilit că în perioada mai - iunie 2008, inculpatul M.S. a pretins suma de 10.000 euro de la denunțătorul R.F., inculpatul lăsând să se creadă că are influență asupra magistraților Curții de Apel pentru a-i determina, la pronunțarea asupra măsurilor preventive, să dispună punerea în libertate a denunțătorului, deținut în Penitenciarul Jilava. în perioada mai - iunie 2008, inculpatul M.S. a pretins de la S.N., prin intermediul martorei N.C.E., suma de 12.000 euro, inculpatul lăsând să se creadă că are influență asupra unor magistrați ai Curții de Apel București pentru a-i determina ca, în judecarea căilor de atac, să dispună reducerea la jumătate a pedepsei cu închisoarea pronunțată față de S.N., deținut în Penitenciarul Jilava. În data de 24 mai 2008, martorul R.F., cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de stupefiante, a formulat un denunț împotriva inculpatului M.S., reclamând faptul că acesta din urmă i-a pretins bani, inculpatul lăsându-l să creadă pe denunțător că are influență pe lângă magistrații Curții de Apel București care puteau admite cererea de punere în libertate a denunțătorului. La scurt timp, în data de 27 mai 2008, S.N., zis „P." cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de stupefiante, a formulat un denunț similar împotriva inculpatului M.S., reclamând faptul că acesta din urmă i-a pretins peste 10.000 euro, inculpatul lăsându-l să creadă că are influență pe lângă judecătorii din cadrul Curții de Apel București care pot dispune cercetarea în stare de libertate a lui S.N. și reducerea la jumătate a pedepsei pronunțate față de acesta. Din cercetările efectuate a rezultat că martorii R.F. și S.N., încarcerați în Penitenciarul Jilava, fiind cercetați în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de stupefiante, în Dosarul nr. 37015/3/2007 al Tribunalului București, respectiv nr. 36391/2007 al Curții de Apel București, au fost contactați de către inculpatul M.S. încă din luna aprilie 2008. Inculpatul Ie-a precizat că poate interveni pe lângă magistrați ai Curții de Apel București ca, în schimbul unor sume de bani, să îi determine să reducă la jumătate pedeapsa aplicată numitului S.N. de instanța de fond, precum și să dispună punerea în libertate a martorului R.F. la judecarea măsurilor preventive. După formularea denunțurilor, D.N.A. a autorizat interceptarea și înregistrarea provizorie a convorbirilor telefonice purtate de către martorii denunțători și de inculpatul M.S., fiind emise autorizațiile din 24 octombrie 2008 și din 28 octombrie 2008. Ordonanțele de autorizare provizorie a interceptărilor au fost confirmate, ulterior, de către Tribunalul București prin Încheierile nr. X/2008 și 431/A.I./2008. Pe parcursul efectuării actelor premergătoare, Tribunalul București a autorizat și prelungit, prin Încheierile nr. 446, 476, 521, 539, 610, 664, 754, 759/A.I./2008, interceptarea și înregistrarea convorbirilor purtate de la mai multe posturi telefonice utilizate de inculpații M.S. și I.M. Declarațiile denunțătorilor s-au coroborat cu cele ale martorilor M.M.M. și N.C.E., concubinele numiților R.F. și S.N. După autorizarea interceptării convorbirilor telefonice și a celor purtate în mediul ambiental, martorele N.C.E. și M.M.M., au avut cu inculpatul M.S. mai multe discuții referitoare la pretinderea de către inculpat a unor sume și pretinsa influență a acestuia pe lângă magistrații competenți să dispună cercetarea în stare de libertate a denunțătorilor. Astfel, în data de 28 mai 2008, începând cu ora 21:04, martora M.M.M. a purtat o discuție în mediul ambiental cu inculpatul M.S. Pe parcursul discuției, printre altele, inculpatul M.S. i-a precizat martorei că i-a cerut denunțătorului R.F. „10.000" pentru punerea în libertatea, inculpatul subliniind că ar fi încercat să intervină pentru punerea denunțătorului în libertate și la termenul la care au fost puși liberi și alți coinculpați în dosarul denunțătorului, cu mențiunea că acei coinculpați i-ar fi plătit 35.000 euro. Pentru a o convinge pe martoră de influența pe care ar fi avut-o pe lângă magistrați, inculpatul a făcut referire și la alți inculpați pentru care ar fi intervenit pe lângă magistrați, precizând că i-a „scos pe mulți" întrucât are relații la Curtea de Apel la „mai multe complete.. la secția întâi și a doua", precizând completele de „lunea, joia, vinerea, la a doua". Cu privire la banii pretinși, întrucât M.M.M. a invocat faptul că banii urmează să îi împrumute de la mama sa, inculpatul i-a precizat martorei că o va anunța când trebuie remiși: „îți spun atunci când e, și aia e. Poate să-ți trimită banii de pe o zi pe alta ?". În data de 29 mai 2008, începând cu ora 15:57, inculpatul M.S. a avut o discuție ambientală similară și cu concubina denunțătorului S.N., martora N.C.E. Din cuprinsul discuției reiese faptul că suma care ar fi trebuit remisă inculpatului de către martoră este de 12.000 euro pentru a interveni pe lângă persoanele competente să dispună ca martorului S.N. să-i fie redusă la jumătate pedeapsa de 10 ani închisoare la care a fost condamnat. Inculpatul M.S. i-a precizat martorei că „face să rămână la cinci" pedeapsa și că, în mod sigur, va fi rezolvată problema judiciară a numitului S.N. întrucât are „grijă ce să le zică" persoanelor competente. Pe parcursul discuției, inculpatul a încercat-o să o asigure pe martoră că banii vor ajunge unde trebuie și că este cunoscut și de alte persoane pentru influența pe care o avea pe lângă persoanele competente de la instanțe: „Nu mă bucur la chestii din astea. Nu mai venea lumea la mine dacă.." „Ți-am spus că o rezolvăm sută la sută. Poți să stai liniștită". În data de 04 iunie 2008, ora 18:35, inculpatul M.S. a avut o a doua discuție ambientală cu martora N.C.E., inculpatul cerându-i ca, pentru a rezolva problemele judiciare ale numitului S.N., să îi aducă toți banii pretinși înainte, precizându-i „suni când ai banii, dacă vrei să-l ajut să-i iau jumătate, bine, dacă nu vrei..". Față de temerile martorei că va pierde banii, inculpatul îi precizează „să întrebi pe oricine, cine mi-a dat mie bani și nici nu l-am rezolvat, dacă nu i-am dat banii înapoi în aceiași zi", „dar eu odată ce le-am spus că se rezolvă, să aducă banii, se rezolvă".

Cu privire la pretinderea banilor, inculpatul a avut discuții și cu S.N. în datele de 05 iunie 2008, ora 22:35:22, și 06 iunie 2008, ora 19:31:19, inculpatul M.S. solicitându-i denunțătorului să fie căutat numai în momentul în care are pregătiți banii, pentru că „trebuie să ducă tot la oameni". Încercând să fie precaut în discuțiile telefonice, inculpatul îi cere martorului S.N. să nu vorbească pe telefoane, întrucât ar fi „supărate și.. necăjite". La scurt timp, inculpatul a refuzat să mai poarte discuții cu numiții N.C. și S.N. întrucât, prin intermediul cunoscuților din Penitenciarul Jilava, a aflat că denunțătorul a fost citat la Serviciul Anticorupție București din cadrul D.N.A. pentru a fi audiat în lucrarea nr. X/2008, suspectând astfel formularea unui denunț de către martorul S.N. În ceea ce privește promisiunile față de denunțătorul R.F., inculpatul M.S. a purtat discuții pe parcursul a două luni, atât cu denunțătorul, cât și cu soția acestuia, asigurând de fiecare dată că demersurile de punere în libertate a denunțătorului sunt în derulare. Pentru a susține faptul că are influență pe lângă magistrați ai Curții de Apel București, inculpatul M.S. a adus ca argument, față de cei doi denunțători și concubinele acestora, punerea în libertate și a altor inculpați cercetați în același dosar al martorului R.F. Invocarea de către inculpatul M.S. a intervențiilor pe lângă magistrații Curții de Apel București a fost luată în considerare de către martori, având în vedere că, aceștia cunoșteau și alți deținuți care și-ar fi rezolvat problemelor judiciare prin invocarea intervențiilor inculpatului M.S. pe lângă magistrați. În perioada mai - iunie 2008, inculpatul B.L., zisă „M." a remis suma de 30.000 euro inculpaților M.S. și I.M., aceștia din urmă lăsând să se creadă că au influență asupra magistratului Judecătoriei sector 4 București desemnat cu judecarea cererii de liberare condiționată formulate de numitul B.I., zis „N.C." și pentru a determina liberarea acestuia din penitenciar. Din verificările efectuate a rezultat că petentul condamnat, B.I., a formulat la Judecătoria sector 4 București o cerere de liberare condiționată (contestație la amânare) din pedeapsa de 6 ani închisoare stabilită prin Sentința penală nr. 204/2003 a Judecătoriei sector 2 București. După ce în data de 04 iunie 2008, Judecătoria sector 4 București a amânat pronunțarea, în data de 09 iunie 2008, magistrații au admis cererea condamnatului B.I. și au dispus liberarea condiționată a acestuia, conform Sentinței penale nr. 1032/2008.Cercetările au stabilit că înainte de admiterea cererii de liberare condiționată a numitului B.I. de către magistrații Judecătoriei sector 4 București, soția acestuia, inculpata B.L., zisă „M.", a remis inculpaților M.S. și I.M. suma de 30.000 euro, aceștia din urmă lăsându-i impresia că au influență pe lângă magistrații competenți să admită în primă instanță cererea de liberare condiționată formulată de numitului B.I., zis „N.C." și îi pot determina să dispună punerea în libertate a acestuia. După admiterea, prin Decizia penală nr. 893/R din 24 iulie 2008 a Tribunalului București, a recursului Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 4 București și menținerea în detenție a numitului B.I., nemulțumită, inculpata B.L. a solicitat inculpaților M.S. și I.M. restituirea sumei de 30.000 euro, în acest sens, având cu cei doi inculpați mai multe convorbiri telefonice. S-a stabilit că, începând cu luna iunie 2008, inculpații M.S. și I.M. au purtat mai multe convorbiri telefonice, atât între ei, cât și, separat, fiecare cu inculpata B.L. referitor la impresia pe care au lăsat-o inculpații M.S. și I.M. că ar avea influență pe lângă magistrații competenți să admită în primă instanță cererea de liberare condiționată formulată de numitului B.I. Relevante, în acest sens, sunt convorbirile telefonice din perioada 03 iunie 2008 - 17 august 2008, dintre inculpații M.S. și I.M., precum și, separat, dintre inculpata B.L. cu fiecare dintre cei doi inculpați, convorbiri interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor din 26 mai 2008, din 20 iunie 2008 și din 22 iulie 2008 emise de Tribunalul București. Convorbirile telefonice reținute ca mijloace de probă au fost interceptate și înregistrate de la postul telefonic utilizat de inculpatul M.S., interceptat în baza autorizației nr. X/2008 emisă de Tribunalul București și prelungită ulterior. Astfel, începând cu data de 03 iunie 2008, inculpații M.S. și I.M. s-au consultat cu privire la posibilitatea de a propune rudelor numitului B.I. să „intervină" pentru punerea în libertatea a acestuia din urmă. într-una din convorbirile telefonice, inculpatul I.M. îl întreabă pe inculpatul M.S. dacă nu dorește să ia el „cașcavalul, că poate se leagă ceva". După această discuție, în data de 05 iunie 2008, inculpatul M.S. a verificat, prin intermediul avocatului D.B.A., dacă s-a înregistrat cererea numitului B.I. la Judecătoria sector 4 București, în acest sens, purtând șase convorbiri telefonice, la orele 10:11, 10:40, 11:39, 11:58, 11:59. După ce la sfârșitul lunii iulie 2008, s-a menținut stare de detenție a numitului B.I., conform Deciziei nr. 893/R din 24 iulie 2008 a Tribunalului București, inculpații M.S. și I.M. au avut mai multe discuții referitoare la solicitarea inculpatei B.L. de a-i fi restituiți cei 30.000 euro pe care i-a remis inculpaților pentru a se interveni pentru punerea în libertate a numitului B.I. Pe parcursul convorbirilor telefonice din data de 07 august 200 orele 19:09:24, 15:06:25, din data de 12 august 2008, ora 14:22:09, din data de 16 august 2008, orele 23:29, 23:34 și din data de 17 august 2008, ora 18:44, inculpații reiau discuțiile pe care le-au avut cu inculpata B.L., în sensul că i-au precizat acesteia că doar în prima instanță „rezolvă" pe B.I., că „oamenii și-au făcut treaba", „s-a dat să se rezolve". Inculpații insistă că și-au făcut treaba și au rezolvat „poziția" și că „dacă nu se rezolva, dădeau banii înapoi", comentând în mod negativ solicitarea numitei „M." de a-i fi restituiți cei 30.000 euro. În acest sens, se rețin și convorbirile telefonice din data de 13 august 2008, ora 12:44:47 și din data de 08 august 2008, orele 13:16:13, 13:11:44, dintre inculpații M.S. și B.L., în care, acesta din urmă, supărată, îi precizează, printre altele: „îmi vreau banii, fii atent ce-ți spun. Păi ce, am ajuns să te caut eu pe tine? Bărbatul meu e la pușcărie și eu ce fac?". Relevantă este convorbirea telefonică de 18 minute din data de 13 august 2008, începând cu ora 16:51:39, dintre inculpatul I.M. și inculpata B.L., aceasta din urmă utilizând postul telefonic al inculpatului M.S. Pe parcursul convorbirii, inculpata B.L. solicită cu insistență restituirea sumei pe care a remis-o inculpaților. Solicitarea este respinsă de inculpatul I.M., justificat de faptul că numitul B.I. a fost pus liber de instanța care a soluționat, pe fond, cererea acestuia de liberare. Întrucât B.L. și-a exprimat nemulțumirea referitor la pierderea banilor remiși: "da treizeci de mii pentru care motiv să se piardă", inculpatul I.M. recunoaște implicit primirea sumei de 30.000 euro de la inculpata B.L., afirmând că „pe treizeci de mii, M., l-a pus liber" pentru că el a vorbit ca „oamenii să își facă treaba acolo", să fie pus liber „N.C.". Inculpatul I.M. îi precizează inculpatei că „oamenii I-au pus liber" și că el și M.S. nu aveau obligația să rezolve problemele judiciare ale lui N.C. la instanța de recurs, iar banii nu mai pot fi recuperați de la „oamenii care și-au făcut treaba și au rezolvat", subliniind că „dacă a dat verdictu bun, cum să mai iei banii de la oameni?".Inculpatul I.M. precizează că l-a ajutat pe soțul inculpatei B.L. și că „oamenii și-au făcut datoria și-ai văzut cât au riscat.. deși și presiunile pe care le avea", „l-au pus liber, adică au dat verdictul bun, nu l-a greșit", „au riscat oamenii și l-au pus liber pe N.C." și „că banii nu se mai pot lua" pentru că „oamenii și-au făcut verdictu au pus parafa că-l pune liber". Folosind un limbaj codificat, inculpatul I.M. recunoaște pretinsa influență pe lângă magistrați, precizând: „mi-am băgat coada, mi-am făcut meseria.. s-a dat afară și l-a fost pus liber", „mi-ai zis să-l scap de acolo, să-i dea verdictu, și l-a dat bun, M.", cu referire la punerea în libertate a numitului B.I. Convorbirea telefonică mai sus menționată este cu atât mai relevantă, cu cât inculpatul I.M. a purtat o discuție liberă cu inculpata B.L., fiind convins că identitatea nu îi poate fi devoalată, întrucât era purtată de la un alt post telefonic decât cel folosit de acesta. Încă de la începutul convorbirii, inculpatului I.M. îi reproșează inculpatului M.S. că a încercat să îl contacteze pe telefonul personal: „tu mă suni pe telefonul meu ca să mă dai de belea, tu ești prost, mă, băiatule?. Vorbesc pe telefonul meu? Ai luat-o razna? Ce, tu vrei, după ce că sunt așa cum sunt, vrei să mă dai și de primejdie? După telefonul meu.... Îmi dădeai țignal și te sun după un alt număr". Ulterior, inculpatul I.M. va continua discuția cu interlocutorii utilizatori ocazionali ai postului telefonic aparținând inculpatului M.S., respectiv cu D.I., zis „N.", fratele inculpatei B.L. și, apoi, cu inculpata. Se reține faptul că pe parcursul discuțiilor menționate mai sus, inculpații și-au individualizat interlocutorii. Astfel, deși o parte din convorbirile reținute ca mijloace de probă nu s-au purtat de la posturile telefonice utilizate în mod obișnuit de către inculpați, atât I.M., cât și B.L. se adresează unul altuia folosind apelativele de „M.", respectiv, „M.". Pe parcursul discuțiilor inculpații M.S., I.M. și B.L. indică în mod explicit persoana pentru care s-ar fi „intervenit", respectiv pentru N.C., porecla cu care este cunoscut numitul B.I. Mai mult în convorbirea din 13 august 2008, inculpatul I.M. adresându-se interlocutoarei îi spune că este „nevasta lui N.", identificând-o, astfel, direct pe inculpata B.L. Mai mult, raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de Institutul pentru Tehnologii Avansate a stabilit că vocile persoanelor care poartă discuția din data de 13 august 2008, aparțin inculpaților I.M. și B.L. În cursul lunii august 2008, inculpatul M.S., cu sprijinul inculpatului F.S. a primit suma de 25.000 euro de la martora A.D.F., acesta lăsând să se creadă că are influență asupra magistraților Curții de Apel București, desemnați cu judecarea recursului la încheierea de arestare a soțului denunțătoarei, A.D.M., pentru a determina cercetarea în stare de liberate a acestuia. Astfel, în data de 02 octombrie 2008, numita A.D.F. a formulat un denunț împotriva inculpaților M.S. și F.S., declarând că aceștia, i-au pretins inițial 20.000 euro, iar ulterior 25.000 euro, bani pe care i-a și remis inculpaților, M.S. lăsând-o să creadă că are influență pe lângă magistrații Curții de Apel București să-i determine să dispună cercetarea în stare de libertate a soțului ei, A.D.M. Din verificările efectuate a rezultat că Tribunalul București a dispus în data de 14 august 2008, arestarea preventivă pentru 29 zile a inculpaților A.D.M., S.A.A., A.A. și A.L.R. (Dosarul nr. 30768/3/2008), fiind cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de migranți și constituirea unui grup de criminalitate organizată în Dosarul nr. 345/P/D/2007 al D.I.I.C.O.T. în data de 20 august 2008, Curtea de Apel București, secția I penală (Dosar nr. 30768/3/2008) a admis recursul inculpatului A.D.M., a dispus punerea în libertate a acestuia și cercetarea celorlalți inculpați în stare de arest preventiv.Cercetările efectuate au stabilit că, în data de 17 august 2008, martora A.D.F. i-a cunoscut pe inculpații M.S. și F.S., prin intermediul martorului M.M., acesta fiind o cunoștință mai veche a inculpatului F.S.. La întâlnirea martorei A.D.F. cu cei doi inculpați aceasta a fost însoțită de martorii M.M. și J.A.A. Conform declarațiilor martorei, discuțiile s-au purtat cu inculpatul M.S. care i-a pretins inițial 20.000 euro pentru punerea în libertate a tuturor inculpaților arestați în Dosarul nr. 345/P/2008 al D.I.I.C.O.T. Inculpatul M.S. i-a precizat martorei că ar cunoaște personal o persoană foarte puternică de la Curtea de Apel București care are „puterea" de a-l elibera pe soțul martorei. De asemenea, inculpatul a precizat că va vorbi personal cu acea persoană cu o seară înainte de termenul de judecată de la Curtea de Apel București și că îi va da personal banii pretinși pentru eliberarea inculpaților cercetați în dosarul D.I.I.C.O.T. Declarațiile martorei A.D.F. sunt confirmate de cele al martorilor J.A.A. și M.M. Se reține faptul că, inculpații M.S. și F.S. au fost recunoscuți de martorii A.D.F. și J.A.A., fiind indicați la efectuarea recunoașterilor după planșele foto, iar martorul M.M. I-a indicat pe inculpatul M.S. la efectuarea recunoașterilor după planșele foto. Întrucât martora nu avea disponibilă suma pretinsă de inc. M.S., martorul M.M. a fost de acord să o împrumute cu suma de 4.000 euro și să lase gaj inculpaților un autoturism marca D., până la momentul la care A.D.F. reușea să obțină restul sumei pretinse. Conform declarațiilor martorului M.M., la scurt timp după discuția inițială, acesta a remis inculpatului F.S. cei 4.000 euro și autoturismul marca D. În data de 20 august 2008, la termenul de judecată a recursului la încheierea de arestare preventivă a numitului M.A.D., martora s-a întâlnit la Curtea de Apel București cu inculpatul M.S., acesta precizându-i că suma pe care trebuie să o plătească este mai mare, respectiv 25.000 euro, subliniind că nu poate fi pus în libertate decât soțul denunțătoarei, nu și ceilalți coinculpați. În data de 20 august 2008, instanța a admis recursul numitului A.D.M., a dispus cercetarea în stare de libertatea a acestuia și menținerea în stare de arest a celorlalți coinculpați. La ieșirea din Arestul D.G.P.M.B., numitul A.D.M. a fost așteptat, atât de soția sa și de martorul M.M., cât și de inculpatul M.S. În seara aceleiași zile, martorul A.D.M. i-a înmânat martorului M.M., prin intermediul fratelui său, J.A.A., suma de 21.000 euro pentru a o remite inculpatului M.S.

Martorul M.M. a remis banii inculpatului F.S., primind, în schimb, autoturismul marca D. lăsat ca și gaj până la primirea întregii sume pretinse, în sensul celor arătate mai sus, se rețin declarațiile concordante ale martorilor A.D.M., M.M. și J.A.A. Declarațiile martorilor și, implicit, derularea activităților infracționale ale inculpaților M.S. și F.S. sunt confirmate și de convorbirile telefonice purtate de inculpatul M.S. cu martorul denunțător, precum și cu inculpatul F.S. Astfel, în data de 17 august 2008, orele 19:05:17, și în data de 18 august 2008, orele 16:17:23, 18:05:05, 19:21:40, inculpatul M.S. a avut mai multe convorbiri telefonice cu inculpatul F.S. în vederea stabilirii unei întâlniri cu persoanele pentru care se promiteau intervențiile pe lângă magistrații și a stabilirii sumei ce urma să le fie pretinsă pentru a interveni pe lângă magistrați. Cei doi inculpați stabilesc ca pentru promisiunea de punere în libertate a celor cercetați în Dosarul nr. 345/D/P/2007 al D.I.I.C.O.T. să pretindă suma de 60.000 euro, iar pentru liberarea doar a „fratelui", respectiv a numitului A.D.M., suma de 25.000 euro. De asemenea, în data de 17 august 2008, orele 19:31:09, fiind la întâlnirea cu martora A.D.F., inculpatul M.S. a contactat-o telefonic pe soția sa, M.L., căreia i-a cerut să verifice pe internet, pe portalul Ministerului Justiției, dosarul numitului A.D.M., precum și completul desemnat cu judecarea recursului la încheierea de arestare preventivă. În data de 19 august 2008, orele 21:37:15, 21:56:05 și 23:09:18, inculpatul M.S. are mai multe discuții telefonice cu inculpatul F.S. privind remiterea banilor de către martora A.D.F. Din cuprinsul discuțiilor reiese că inculpatul F.S. a negociat cu martorii remiterea sumei pretinse, în condițiile în care A.D.F. nu avea disponibili banii pretinși de inculpați. Inculpatul F.S. precizează că „nu s-au strâns" banii și că martorii „vor să lase mașina D." care are o valoare de „40.000, 50.000", insistând că: „mi-o lasă mie, mă", mașina „până mâine" când se judecă recursul. Într-un final, inculpatul M.S. acceptă soluția propusă de martori: „bine. Să-ți dea banii și mașina". În data de 20 august 2008, orele 18:32:27 și 22:50:55, inculpatul M.S. a purtat două convorbiri telefonice cu martora A.D.F., aceasta confirmându-i punerea în libertate a soțului și faptul că banii vor fi remiși în aceiași seară. De altfel, anterior, în aceiași zi, la orele 17:16:58, inculpatul M.S. a avut o discuție telefonică cu inculpatul F.S., acesta interesându-se unde se află autoturismul marca D. și îi cere să nu restituie mașina martorului M.M., până nu primește banii, precizând: „nu dai nimic până când nu aduce banii, ai înțeles". S-a reținut faptul că, după dispunerea arestării preventive, inculpatul M.S. fiind încarcerat în Arestul D.G.P.M.B. în aceiași cameră cu unul din coinculpații din Dosarul nr. 345/D/P/2007 al D.I.I.COT, respectiv cu martorul A.R.L., a avut cu acesta câteva discuții referitoare la denunțul formulat de numita A.D.F., inculpatul încercând, indirect, să-i transmită denunțătoarei amenințări, acesta fiind nemulțumit de formularea denunțului. În luna martie 2008, inculpatul M.S. a primit de la martorul L.A. suma de 25.000 euro, inculpatul lăsând să se creadă că are influență asupra persoanelor competente să judece la instanță cererile privind măsurile preventive și să determine să se dispună punerea în libertate a fiilor denunțătoarei, L.M., L.F.V., L.C. și B.V., deținuți în Penitenciarul Jilava. Astfel, în data de 10 octombrie 2008, L.A. a formulat un denunț împotriva inculpatul M.S. Aceasta a declarat că, după ce în cursul lunii martie 2008, l-a împrumutat pe inculpatul M.S. cu suma de 50.000, inculpatul i-a restituit doar 25.000 euro, cu promisiunea ca restul sumei de 25.000 euro să o folosească pentru a interveni pe lângă persoanele competente pe lângă care ar fi avut influență și să le determine să dispună punerea în libertate a fiilor denunțătoarei, cercetați în stare de arest preventiv. Din cercetările efectuate a rezultat că numiții L.M., L.F.V., L.C. și B.V., încarcerați în Penitenciarul Jilava, au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 3074/P/2008 din 30 iunie 2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București pentru săvârșirea, printre altele, a infracțiunilor de ultraj, lovire, distrugere. Declarațiile denunțătoarei L.A. se coroborează cu cele ale martorilor M.M., B.V. și S.G., precum și cu discuțiile telefonice purtate de inculpatul M.S. cu aceștia în cursul lunii august 2008. Referitor la impresia pe care a lăsat-o inculpatul privind demersurile pe care le-ar fi întreprins pentru punerea în libertate a fraților L., este relevantă discuția din data de 21 august 2008 ora 18:36:13, între inculpatul M.S. și martorul S.G., zis „P.", acesta din urmă fiind desemnat de numita L.A. să aibă discuții cu inculpatul, în numele ei. În încercarea de a-i convinge pe martori că demersurile sale pe lângă magistrați sunt reale, inculpatul încercă să „explice" motivele pentru care nu s-a pronunțat un verdict favorabil pentru frații L., relatând discuțiile pe care le-ar fi avut cu magistratul pe lângă care fi avut influență. Inculpatul M.S. i-a precizat martorului S.G. că soluția propusă de persoana cu influență a fost să se ceară o amânare a judecării cererilor privind măsurile preventive, pentru ca la un alt termen să fie desemnat chiar el cu judecarea cererii de punere în libertate. „O.", persoana cu influență, i-ar fi precizat inculpatului: „nu pot să fac nimic cu..nebunele, și așa îi dau până miercuri, miercuri eu intru și intru cu altcineva și le .. îi rezolv", cu referire la magistrații care nu ar fi fost de acord, la unul din termenele de judecată, să dispună punerea în libertate a fraților L. Inculpatul M.S. îi precizează martorului că se vor rezolva probleme fraților L., persoana cu influență spunându-i că se rezolvă „dar nu mâine", „până pe 27 și atunci.. eu intru cu cine trebuie și se rezolvă". La insistențele repetate ale denunțătoarei L.A., în cursul lunii septembrie 2008, inculpatul M.S. i-a restituit suma de 25.000 euro remisă pentru a interveni pentru punerea în libertate a fiilor denunțătoarei. În cursul anului 2008, inculpatul M.S. a pretins de la martorul P.M. între 10.000 euro și 20.000 euro, lăsând să se creadă că are influență, prin intermediari, asupra persoanelor competente să judece la instanță cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de fratele martorului, P.V., deținut în Penitenciarul Rahova, și să determine admiterea cererii. Denunțul formulat de martorul P.M. în data de 09 octombrie 2008 se coroborează cu înregistrările convorbirilor telefonice purtate de acesta cu inculpatul M.S. în perioada mai - august 2008. Din conținutul convorbirilor telefonice rezultă că inculpatul a creat impresia influenței, nu numai asupra unor interpuși, dar și direct asupra persoanelor competente să judece cererea de întrerupere a executării pedepsei, M.S. sugerând că a vorbit, atât cu magistratul desemnat în cauză, cât și cu șeful acestuia. Se reține faptul că martorul P.M. a fost convins de presupusa influență a inculpatului pe lângă persoanele competente, întrucât, conform declarațiilor martorului, a aflat și despre alte persoane care ar fi fost puse în libertate ca urmare a intervențiilor invocate de inculpat. Inculpatul a reușit să mențină, în timp, impresia influenței pe care ar fi avut-o pe lângă persoanele competente, dovadă fiind faptul că M.S. și P.V. au purtat discuții pe parcursul mai multor luni, până la respingerea definitivă a cererii fratelui denunțătorului, în septembrie 2008. Înainte de judecarea cererii la Curtea de Apel București, într-una din discuțiile dintre inculpat și martor, purtată în data de 17 iunie 2008, orele 23:20:38, inculpatul M.S. precizează că „a fost și a vorbit" cu „șeful" cu privire la cererea de întrerupere a executării pedepsei numitului P.V. Întrucât în luna septembrie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul numitului P.V. privind cererea de întrerupere a executării pedepsei, inculpatul și martorul P.V. nu au mai avut discuții referitoare la influența inculpatului M.S. pe lângă magistrați. În cursul lunii august 2008, inculpatul M.S., având ajutorul inculpatului F.S., a primit de la martorul L.G., prin intermediul numitului L.G.C., suma de 20.000 euro, inculpatul lăsând să se creadă că are influență asupra magistraților Tribunalului București și ai Curții de Apel București pentru a-i determina, la pronunțarea asupra măsurilor preventive, să dispună punerea în libertate a martorului L.G., deținut în Penitenciarul Jilava. În data de 13 octombrie 2008, L.G., zis „B.U.", a formulat un denunț împotriva inculpaților M.S. și F.S., cărora Ie-a remis suma de 20.000 euro pentru a interveni pe lângă persoanele competente să dispună cercetarea denunțătorului în libertate. Denunțătorul a precizat că, după ce a fost arestat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de stupefiante, l-a contactat pe inculpatul F.S. despre care știa că, după ce a fost arestat preventiv pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni, ar fi fost pus în libertate ca urmare a influenței inculpatului M.S. pe lângă magistrați. În acest sens, inculpatul F.S. a avut o discuție cu inculpatul M.S., acesta din urmă transmițându-i denunțătorului că, pentru a interveni în favoarea sa pe lângă judecătorii competenți să dispună cercetarea sa în libertate trebuie să plătească 20.000 euro. Banii solicitați de inculpatul M.S. au fost remiși de către denunțător inculpat F.S. prin intermediul fiului său, L.G.C. Deși inculpatul M.S. i-a confirmat denunțătorului primirea banilor și l-a asigurat că întreprinde demersurile la care se angajase, întrucât nu a reușit punerea în libertate a denunțătorului, în luna septembrie 2008, acesta a restituit cei 20.000 euro la solicitarea martorului denunțător L.G. Banii au fost restituiți denunțătorului de către inculpatul F.S., tot prin intermediul martorului L.G.C. Declarațiile denunțătorului se coroborează cu cele ale martorului L.G.C., acesta confirmând remiterea banilor către inculpatul F.S. în scopul indicat de către denunțător. Mai mult, se rețin ca probatoriu și înregistrările convorbirilor telefonice purtate în cursul lunii august 2008 de către inculpatul M.S., atât cu martorul L.G., cât și cu inculpatul F.S., referitor la influența pe care ar fi avut-o M.S. pe lângă magistrați și demersurile acestuia pentru a-i determina să dispună cercetarea în stare de libertate a martorului. Astfel, în data de 14 august 2008, orele 16:23:12 și 16:24:08, în data de 23 august 2008, orele 20:53:01, și în data de 24 august 2008, orele 22:35:50, inc. M.S. are mai multe discuții telefonice cu martorul L.G., zis „B.U.", acesta interesându-se de stadiul demersurilor inculpatului pentru a se interveni în vederea punerii sale în liberate, inculpatul asigurându-l că „s-a discutat" și că „într-o săptămână și ceva se rezolvă", precizându-i: „o să pleci acum. Dacă nu luni, data viitoare". Mai mult, în data de 24 august 2008, ora 22:35:50, într-o discuție cu inculpatul F.S., martorul L.G. îi promite suplimentar 5.000 euro, dacă este pus în libertate în cursul acelei săptămâni. Cu privire la denunțător poartă discuții între ei și inculpații M.S. și F.S. în data de 14 august 2008 orele 16:16:05, în data de 24 august 2008, orele 21:38:44, și în data de 25 august 2008, orele 15:10:47. Într-una din convorbiri, pentru a-i întări convingerea martorului că influența sa pe lângă magistrați este reală, M.S. îi cere inculpatului F.S. să îi transmită numitului L.G. că „luni o să mai plece doi, trei, de acolo, să aibă răbdare dacă vrea .. să nu îmi pună toată lumea în cap. Că nu vreau să știe nimeni ceea ce fac". În luna septembrie 2008, la solicitarea denunțătorului L.G., inculpatul M.S. a restituit cei 20.000 euro, prin intermediul inculpatului F.S., banii fiind remiși martorului L.G.C.

Restituirea banilor s-a realizat în condițiile în care Curtea de Apel București a respins recursul denunțătorului privind cererea de prelungire a arestării preventive. S-a reținut faptul că denunțătorul L.G. a fost convins de influența pe care inculpatul M.S. ar fi avut-o pe lângă magistrați, întrucât, conform declarației sale, acesta cunoștea și alte persoane încarcerate în penitenciar pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de stupefiante, care ar fi fost puse în libertate ca urmare a intervențiilor invocate de M.S. În perioada noiembrie 2007- august 2008, inculpatul I.M. a primit de la martorul D.C., în mai multe rânduri, câte 10.000 euro, prin intermediul numitei N.T., inculpatul lăsând să creadă că are influență pe lângă persoanele competente să judece recursurile la încheierile de prelungire a arestării preventive ale denunțătorului și să-i determine să dispună judecarea acestuia în stare de libertate. Astfel, în data de 14 octombrie 2008, D.C., arestat preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de stupefiante și încarcerat în Penitenciarul Rahova, a formulat un denunț împotriva inculpatului I.M., arătând că acesta l-a lăsat să creadă că are influență asupra persoanelor competente să dispună cercetarea denunțătorului în libertate, inculpatul cerându-i suma de 10.000 euro, în mai multe rânduri. Suma de 10.000 euro era remisă inculpatului înaintea judecării la Curtea de Apel București a fiecăruia din cele patru recursuri la încheierile de prelungire a arestării, fiind apoi restituită martorei N.T., în condițiile în care recursul era respins. Declarațiile denunțătorului se coroborează cu cele ale martorei N.T., prin intermediul căreia s-au remis cei 10.000 euro inculpatul I.M., în mai multe rânduri. Aceasta a declarat că inculpatul I.M. a asigurat-o că are influența necesară pe lângă persoanele care putea să dispună cercetarea în stare de libertate a numitului D.C. Cei 10.000 euro erau remiși inculpatului de către martora N.T. înainte de judecarea la Curtea de Apel București a fiecărui recurs la încheierea de prelungirea arestării, fiind restituiți apoi de inculpatul I.M., întrucât denunțătorul D.C. nu era pus liber. În sensul celor declarate de către denunțător și martora N.T., se reține și convorbirea purtată în data de 15 iulie 2008, ora 21:32:47, în care M.I. încearcă să-i justifice martorei motivul pentru care denunțătorul nu a fost pus în libertate „doctorul ăla, spurcăciunea aia din mijloc n-a vrut, că era vorba de toți la oală și n-a vrut", cu referire evidentă la unul din membrii completului de judecată. Inculpatul I.M. precizează „ sunt acum cu omul, îl lași pe el să se facă, ca să se ajungă la doctorul care trebuie". Inculpatul I.M. acceptă ca banii să fie restituiți, martora N.T. precizând că „rămânem tot așa, dar nu las banii". Despre posibile demersuri pentru punerea în libertate a denunțătorului inculpat I.M. a purtat discuții telefonice și cu inculpatul M.S. în data de 12 iunie 2008, ora 17:36:41. Conform declarațiilor numitului D.C., acesta a fost convins că, influența invocată de inculpatul I.M. pe lângă persoanele competente, este reală, în condițiile în care denunțătorul cunoștea și alte persoane care au fost încarcerate în penitenciarul Rahova și care ar fi fost puse în libertate ca urmarea a demersurilor inculpatului. S-a stabilit căi în cursul anului 2008, inculpata G.N. a remis inculpatului M.S. suma de 25.000 euro, acesta din urmă lăsând să se creadă că are influență pe lângă magistrați ai Tribunalului București și Curții de Apel București pe care îi poate determina să dispună punerea în libertate a numitului N.G., fiul inculpatei G.N. Din verificările efectuate a rezultat că, prin Sentința penală nr. 1602 din 29 noiembrie 2005 a Tribunalului București, secția a II-a penală, s-a dispus condamnarea numitului N.G. la 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 - 175 C. pen., hotărâre rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 4310/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin punerea în executare a Încheierilor nr. 413/A.I. din 26 mai 2008, nr. 431/A.I. din 29 mai 2008, nr. 521/A.I. din 20 iunie 2008, nr. 610/A.I. din 22 iulie 2008 și 2008 până în luna august 2008, au fost interceptate și înregistrate mai multe convorbiri telefonice purtate între inculpații M.S. și G.N., convorbiri din care a rezultat că, în schimbul sumei de 25.000 euro, inculpatul M.S. a lăsat impresia că are influență și că ar fi intervenit pe lângă magistrați pentru a-i determina să dispună pentru punerea în libertate a fiului inc. G.N., deținut în Penitenciarul Rahova. Având în vedere că invocatele demersuri ale inculpatului M.S. nu s-au materializat cu liberarea fiului inculpatei, începând cu luna mai 2008, inculpata G.N. i-a solicitat cu insistență inculpatului restituirea sumei remise în scopul mai sus menționat. S-a reținut faptul că, solicitarea de către G.N. a restituirii sumei de bani s-a realizat, de fiecare dată, în contextul discuțiilor dintre cei doi inculpați privind demersurile pentru punerea în libertate a fiului inculpatei. La fiecare discuție, inculpata i-a solicitat cu insistență inc. M.S. să-i restituie banii remiși, aceasta invocând ca intenționează să-i da în același scop altei persoane care ar putea întreprinde demersuri similare cu cele promise de către inculpat. Din discuțiile celor doi rezultă cu certitudine că banii au fost remiși de către inculpata G.N. fiind convinsă de către inculpatul M.S. că are influență pe lângă persoanele competente să dispună punerea în libertate a fiului acesteia. Astfel, în convorbirile telefonice din data de 28 mai 2008, începând cu ora 13:36 și din data de 17 iulie 2008, începând cu ora 20:37, inculpatul M.S. o înștiințează pe inculpata G.N. cu privire la demersurile pe care le-a întreprins pentru liberarea din penitenciar a fiului acesteia. Inculpata G.N., nemulțumită fiind de modul în care inculpatul M.S. a întreprins demersurile invocate, îi reproșează: „Vezi, iar a trecut o săptămână ceva și nu ai făcut ceva", precizând, „de când ți-am dat bani, de ce nu ai făcut?", „Mi-ai zis ca să-mi aprobe rejudecarea. Și mi-l dai afară ori dacă nu rămâne la doi trei ani și probe rejudecarea. Și mi-l dai afară ori dacă nu rămâne la doi trei ani și el". Inculpatul M.S. încearcă să o liniștească pe inculpată precizând că va face demersuri pentru cercetarea în stare de libertate a fiului acesteia: „lăsă că o rezolvăm. Păi, ți-o rezolv eu până la urmă", „Lasă-mă să fac eu cum știu și o facem bine". Faptul că inculpatul M.S. a primit banii de la inculpata G.N. rezultă și din discuția purtată între cei doi în data de 01 august 2008, începând cu ora 13:53. Astfel, inculpata G.N. îi cere lui M.S. Adu-mi banii că-mi trebuie să dau să-mi scap băiatul. Eu nu stau după tine. Te-am așteptat o săptămână și ceva. Gata, vreau banii astăzi" „Nu vreau să-mi las băiatul la pușcărie". M.S. precizează că „am dus banii direct la om", confirmând, astfel, ca banii nu au fost remiși pentru interesul personal al inculpatului. Faptul că primirea banilor nu ar putea fi justificată într-o eventuală apărare a inculpatului ca fiind un împrumut acordat inculpatului M.S. de către G.N., rezultă și din afirmațiile inculpatului care îi precizează inculpatei că din suma primită de la aceasta nu a oprit decât 500 euro „am oprit eu 500 euro", precizând că banii i-ar fi dat „Păi, i-am dat. .. -am dat atunci", insistând că „am oprit d

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 348/2012
Asupra recursurilor penale de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 649 din 28 septembrie 2010, Tribunalul București, secția I penală, în baza art. 257 C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 7
ÎCCJ 2012-10-02
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3104/2012
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin Decizia penală nr. 1070 din 9 mai 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a admis recursul declarat de inculpatul M.S.,
ÎCCJ 2013-09-10
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2665/2013
pen., respectiv sub aspectul greșitei individualizări judiciare a pedepselor aplicate inculpaților M.M., P.G.V. și S.N., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, iar în rejudecare, majorarea pedepselor aplicate inculpațil
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3039/2012
Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. a) C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen. În baza art. 61 C. pen. va revoca liberarea condiționată cu privire la pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 41
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1092/2013
ul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 (două) luni închisoare. A menținut suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii, a redus termenul de încercare de la 4 ani la 2 ani și 2 luni, urmând ca inculpatul D.M. să execute
Sursă