Decizia nr. 1954/2019 — ÎCCJ, Secția I civilă

Obiectul cauzei: La data de 7 noiembrie 2017, reclamanții Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul București, în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România, în calitate de pretinsă "titulară" a mărcii cu denumirea "Uniunea Naționala a Barourilor din România" și reprezentarea grafică care constituie insigna de avocat și care este reprodusă în Anexa nr. XXVII la Statutul profesiei de avocat și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică - ICI București, în calitate de administrator în România a Registrului ROTLD, au solicitat Tribunalului București emiterea unei ordonanțe președințiale pronunțate fără citarea părților cu executare imediată, fără somație și fără trecerea unui termen, prin care, până la soluționarea definitivă a cererii de anulare a mărcii în temeiul dispozițiilor art. 47 alin. (1) lit. a) coroborate cu cele ale art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 84/1999, obligarea pretinsei entități titulară a mărcii, prin reprezentantul său A. și numitul A., să înceteze folosirea mărcii cu denumirea "Uniunea Națională a Barourilor din România" (UNBR) și reprezentarea grafică ce constituie insigna de avocat care include denumirea "Uniunea Națională a Barourilor din România" (UNBR) și care este reprodusă în Anexa nr. XXVII la Statutul profesiei de avocat în orice formă și pe orice suport (înscrisuri, internet, telefonie, insigne, ștampile, acte și orice alte forme, suporturi și mijloace de comunicare și altele asemenea), în mod direct sau prin intermediul unor terți (presă scrisă și online, site-uri de internet, furnizori de servicii de internet, orice tip de furnizori de servicii de telecomunicații, orice mijloace de comunicare mass-media etc.), sub sancțiunea aplicării de penalități conform prevederilor art. 906 C. proc. civ.. Totodată, au solicitat obligarea Institutului Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică - ICI București, administrator al ROTLD, să suspende delegarea și utilizarea numelor de domenii Internet: bota.ro și unbr-legal.ro, care afișează site-uri pe care sunt folosite denumirile "Uniunea Națională a Barourilor din România" și "UNBR" într-o manieră care cauzează confuzie în rândul utilizatorilor internet, sub sancțiunea aplicării de penalități conform prevederilor art. 906 C. proc. civ.

Hotărârea pronunțată de tribunal în primă instanță: Prin Sentința nr. 122/2018, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a respins excepția lipsei calității de reprezentant a Baroului București, excepția lipsei de interes, a lipsei capacității de folosință și a celei de exercițiu ca neîntemeiate; a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale ca inadmisibilă; a admis în parte cererea de ordonanță președințială și a obligat pe pârâții U.N.B.R., prin reprezentant A. și A. să înceteze folosirea mărcii cu denumirea "Uniunea Națională a Barourilor din România" și reprezentarea grafică ce constituie insigna de avocat care include denumirea "Uniunea Națională a Barourilor din România" (U.N.B.R.) în orice formă și orice suport până la soluționarea definitivă a dosarului x/2017 având ca obiect anulare marcă, aflat pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă. A respins capătul doi din cererea de ordonanță președințială ca neîntemeiat și a obligat pe pârâții U.N.B.R. prin reprezentant A. și A. la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 912,5 RON.

Hotărârea pronunțată de curtea de apel în apel: Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin Decizia nr. 314 A din 27 februarie 2019, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de reclamanții Uniunea Națională a Barourilor din România (în continuare, UNBR) și Baroul București și de pârâta Uniunea Națională a Barourilor din România.

Cererea de recurs: Împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel, pârâta Uniunea Națională a Barourilor din România a declarat recurs, criticând decizia pronunțată de instanța de apel pentru motivele prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1, 5, 6 și 8 C. proc. civ.

Procedura derulată în recurs: În temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., instanța a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport reținându-se că decizia atacată nu este supusă căii de atac a recursului. Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) C. proc. civ. a fost analizat în complet de filtru, fiind comunicat părților în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același cod, iar părțile nu au depus puncte de vedere la raport. Constatându-se încheiată procedura de filtru, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 5 noiembrie 2019, fără citarea părților. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului: Analizând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția de inadmisibilitate, reținută prin raportul întocmit în cauză, Înalta Curte constată următoarele: Conform prevederilor art. 1000 alin. (1) C. proc. civ. care reglementează procedura de soluționare a ordonanței președințiale "dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților și de la comunicare, dacă s-a făcut fără citarea lor." Prezentul recurs are ca obiect Decizia nr. 314/A din 27 februarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin care s-au respins ca nefondate apelurile declarate de reclamanții Uniunea Națională a Barourilor din România (în continuare, UNBR) și Baroul București și de pârâta Uniunea Națională a Barourilor din România. În cauză, hotărârea a cărei anulare se cere este definitivă având în vedere obiectul litigiului, respectiv ordonanță președințială și, în consecință, nesusceptibilă de reformare pe calea exercitării recursului. Conform art. 457 C. proc. civ. care reglementează legalitatea căii de atac, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Hotărârea ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțare, astfel cum rezultă din prevederile art. 1000 alin. (1) coroborat cu art. 634 alin. (1) pct. (4) C. proc. civ., nefiind susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ. Așa fiind, pentru considerentele prezentate, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.