ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 880/2019

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 943 din 5 octombrie 2018, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a anulat, pentru lipsă de semnătură, cererea de apel și cererea privind sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) lit. a) și art. 24 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, formulate de apelantul-intervenient A. împotriva încheierii din 21 iunie 2018, pronunțate de Tribunalul București, secția a III-a civilă, în Dosarul nr. x/2018. A respins, ca inadmisibil, apelul formulat de apelantul-intervenient B. împotriva aceleiași încheieri. A respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de apelantul-intervenient B. privind sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) lit. a) și art. 24 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. A respins cererea de suspendare a judecății, ca neîntemeiată. A respins cererea de intervenție accesorie formulată în sprijinul celor două apeluri de C., în numele D., ca neîntemeiată.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs intervenientul A. la 7 octombrie 2018. Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la 30 octombrie 2018, sub nr. x/2018, fiind repartizat aleatoriu, spre soluționare, Completului de filtru nr. 10.

Prin rezoluția completului din 29 ianuarie 2019, s-a dispus întocmirea raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.. Totodată, s-a dispus înștiințarea, prin adresă, a recurentului cu privire la obligația de a depune la dosar cerere de recurs semnată, sub sancțiunea anulării cererii, conform dispozițiilor art. 486 alin. (3) C. proc. civ.

Prin raportul întocmit în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., raportorul a apreciat că intervenientul A. nu are deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei nr. 943 A din data de 5 octombrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, acesta nedobândind calitatea de parte, conform dispozițiilor art. 64 din C. proc. civ., întrucât cererea sa de intervenție formulată în etapa procesuală a fondului nu a fost soluționată. De asemenea, a reținut că cererea de recurs nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sub sancțiunea nulității, în sensul că, pe de o parte, aceasta nu poartă semnătura recurentului, iar, pe de altă parte, nu conține indicarea hotărârii care se atacă și nici motive de nelegalitate care să poată fi încadrate în cazurile de casare reglementate de art. 488 din C. proc. civ.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, iar prin rezoluția din 7 februarie 2019, s-a dispus comunicarea acestuia părților, pentru a depune, în scris, puncte de vedere.

Conform dovezilor de înmânare aflate la dosar, raportul a fost comunicat părților la 18, 19 și 20 februarie 2019.

La 26 februarie 2019, intimatul-reclamant D. a transmis prin poșta electronică un punct de vedere la raport, prin care a solicitat, în principal, anularea recursului, iar în subsidiar, respingerea acestuia, ca inadmisibil.

Recurentul-intervenient A. și intimatul-intervenient B. nu și-au exprimat poziția procesuală prin formularea unor puncte de vedere la raport.

Prin rezoluția din 18 martie 2019, s-a stabilit termen de judecată la 8 mai 2019, în cameră de consiliu, fără citarea părților, pentru soluționarea recursului în condițiile prevăzute de art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.

La acest termen de judecată, instanța a rămas în pronunțare asupra îndeplinirii condițiilor de admisibilitate ale recursului, din perspectiva excepției nulității recursului pentru lipsa semnăturii, care se impune a fi analizată cu prioritate, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din același act normativ.

Examinând cu prioritate îndeplinirea condițiilor de admisibilitate ale recursului, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde "semnătura părții sau a mandatarului părții în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic."

Aceste dispoziții legale se coroborează cu cele ale art. 148 alin. (1) din același act normativ, conform cărora cererile adresate instanțelor judecătorești trebuie să fie formulate în scris și să cuprindă, printre altele, semnătura părților.

Alin. 3 al art. 486 din C. proc. civ. sancționează cu nulitatea lipsa semnăturii de pe cererea de recurs.

Conform art. 196 alin. (1) din C. proc. civ., "Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă. Dispozițiile art. 200 sunt aplicabile. (2) Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipsește la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înștiințat în acest sens prin citație. În cazul în care reclamantul este prezent în instanță, acesta va semna chiar în ședința în care a fost invocată nulitatea. (3) Orice altă neregularitate în legătură cu semnarea cererii de chemare în judecată va fi îndreptată de reclamant în condițiile prevăzute la alin. (2)."

Înalta Curte constată că cererea de recurs depusă de recurentul-intervenient A. prin poșta electronică, la 7 octombrie 2018, nu poartă semnătura acestuia.

Prin rezoluția completului din 29 ianuarie 2019, s-a dispus întocmirea raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 493 alin. (2) din C. proc. civ. și înștiințarea, prin adresă, a recurentului cu privire la obligația de a depune la dosar cerere de recurs semnată, sub sancțiunea anulării cererii, ca nesemnată, conform dispozițiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.

De asemenea, prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului întocmit în cauză, s-a reținut că cererea de recurs nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sub sancțiunea nulității, în sensul că, pe de o parte, aceasta nu poartă semnătura recurentului, iar, pe de altă parte, nu cuprinde indicarea hotărârii care se atacă și nici motive de nelegalitate care să poată fi încadrate în dispozițiile art. 488 din C. proc. civ.

Raportul, după analiza în completul de filtru, a fost comunicat recurentului-intervenient A. la 18 februarie 2019, conform dovezii de comunicare aflate la dosarul de recurs.

Recurentul-intervenient nu și-a exprimat poziția procesuală prin depunerea, în scris, a unui punct de vedere la raport.

De asemenea, acesta nu s-a conformat dispozițiilor instanței de a comunica un exemplar al cererii de recurs care să poarte semnătura sa și nici nu s-a prezentat personal sau prin reprezentant în vederea complinirii lipsei semnăturii pe exemplarul aflat la dosarul cauzei.

Din această perspectivă, având în vedere că semnătura are rolul de a atesta voința părții, în sens procesual, cu privire la conținutul înscrisului depus, Înalta Curte, constatând că nu sunt întrunite condițiile de formă ale recursului prevăzute sub sancțiunea nulității de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., va anula recursul declarat de intervenientul A. împotriva Deciziei nr. 943 A din data de 5 octombrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de intervenientul A. împotriva Deciziei nr. 943 A din data de 5 octombrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 mai 2019.

GGC - OB