ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.09.2020

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1599/2020

HOTĂRÂRE
14.09.2020
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1599/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ, la 18 august 2020, sub nr. x/2020, contestatorul A. a formulat, în contradictoriu cu intimații B., Biroul Electoral de Circumscripție Județeană Nr. 29 Neamț și C. și Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, contestație împotriva Hotărârii nr. 46 din 17 august 2020 a Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 29 Neamț, prin care a fost admisă candidatura numitului B. la funcția de Președinte al Consiliului Județean Neamț, propusă de C.

Prin Sentința nr. 458 din 19 august 2020, Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ, a respins, ca nefondată, contestația împotriva Hotărârii nr. 46 din 17 august 2020, emise de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 29 Neamț, formulată de contestatorul A.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatorul A., la 20 august 2020.

De asemenea, la 21 august 2020, apelantul a formulat cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (7), art. 80 alin. (5), art. 123 alin. (3) din Legea nr. 115/2015, prin raportare la art. 53 din Constituția României.

Prin Decizia nr. 334 din 21 august 2020, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate. A respins, ca nefondat, apelul declarat de contestatorul A. împotriva Sentinței nr. 458 din 19 august 2020, pronunțate de Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ.

În ceea ce privește cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, Curtea de Apel Bacău a reținut că aceasta vizează temeiuri de drept care nu au fost invocate în acțiune și care nu au fost avute în vedere de instanța de fond la pronunțarea sentinței apelate, apreciind, pentru aceste motive, că nu au legătură cu cauza, fiind incidente dispozițiile art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992.

Împotriva Deciziei nr. 334 din 21 august 2020, pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în ceea ce privește soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (7), art. 80 alin. (5), art. 123 alin. (3) din Legea nr. 115/2015, prin raportare la art. 53 din Constituția României, a declarat recurs contestatorul A., la 23 august 2020.

În motivarea cererii de recurs, contestatorul, invocând cazul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a susținut că prin Hotărârea nr. 46 din 17 august 2020 a Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 29 Neamț au fost încălcate dispozițiile art. 21 din Constituția României, care consacră dreptul accesului la justiție și la un proces echitabil, precum și a prevederilor art. 53, conform căruia "Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege".

Recurentul a arătat, de asemenea, că cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 și are legătură cu obiectul cauzei deduse judecății.

La 11 septembrie 2020, intimații B. și C. au depus concluzii scrise, prin care au solicitat, în principal, să se constate nulitatea recursului pentru neîncadrarea motivelor în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar, în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat.

4.1 Cu titlu prealabil, cu privire la excepția nulității recursului invocată de intimații B. și C., pentru neîncadrarea motivelor în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte învederează că va proceda la examinarea cererii de recurs față de Decizia Curții Constituționale nr. 321/09.05.2017, publicată în M. Of. nr. 580/20.07.2017, prin care s-a stabilit că "dispozițiile art. 21 și art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară raportate la cele ale art. 29 alin. (5) teza a II-a din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale sunt constituționale în măsura în care nu exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătorești de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale pronunțate de ultima instanță în ierarhia instanțelor judecătorești".

Potrivit dezlegărilor aceleiași decizii "acest recurs este un remediu judiciar care nu preia niciunul din elementele și caracteristicile proprii recursului din C. proc. civ. sau penală" "obiectul recursului este acela al verificării aprecierii instanței ierarhic inferioare cu privire la soluția pe care aceasta a adoptat-o de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, motivată de neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate prevăzute în mod exclusiv de art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992. Cu alte cuvinte, se verifică legalitatea respingerii cererii de sesizare a Curții Constituționale prin prisma acestor condiții".

4.2 Examinând cererea de recurs prin prisma îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte reține următoarele:

Conform dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază procesuală, oricare ar fi obiectul acesteia.

Prin urmare, se impune o analiză a interesului procesual al petentului cu privire la rezolvarea excepției de neconstituționalitate, prin prisma elementelor cadrului procesual și a stadiului în care se află pricina.

Referitor la normele legale cu privire la care, în speță, s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, Înalta Curte constată că acestea nu au legătură cu dispozițiile legale invocate în susținerea contestației, astfel cum corect s-a reținut și în considerentele deciziei care face obiectul prezentului recurs.

Astfel, în cauză, contestatorul A. a învestit Tribunalul Bacău cu soluționarea unei contestații formulate împotriva Hotărârii nr. 46 din 17 august 2020 a Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 29 Neamț, prin care a fost admisă candidatura numitului B. la funcția de Președinte al Consiliului Județean Neamț, propusă de C.

În susținerea contestației, petentul a invocat dispozițiile art. 54 alin. (1), (2) și 3 din Legea nr. 84/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale și pentru modificarea art. 151 alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ și art. 2 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice.

În calea de atac a apelului exercitat împotriva Sentinței nr. 458 din 19 august 2020, pronunțate de Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ, contestatorul a formulat cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (7), art. 80 alin. (5), art. 123 alin. (3) din Legea nr. 115/2015, prin raportare la cele ale art. 53 din Constituția României.

Față de această împrejurare, se constată că excepția de neconstituționalitate invocată de recurent a vizat alte prevederi legale față de cele menționate în cuprinsul contestației deduse judecății, respectiv art. 52 alin. (7) ("În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatură se afișează de către biroul electoral de circumscripție la sediul acestuia, la loc vizibil"), art. 80 alin. (5) ("Soluționarea plângerilor și a contestațiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în presă și se afișează în mod vizibil la sediul biroului electoral care le-a emis") și art. 123 alin. (3) ("Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale și instanțele de judecată trebuie să asigure permanența activității necesare în vederea exercitării de către cetățeni a drepturilor electorale. Programul de activitate a acestora pentru toată perioada electorală este afișat la loc vizibil și respectat cu strictețe") din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Prevederile legale mai sus enunțate, nefiind invocate în susținerea cererii de investire a instanței, nu au fost avute în vedere de instanța de fond la pronunțarea Sentinței nr. 458 din 19 august 2020 și, prin urmare, nu ar putea constitui obiect de analiză al instanței de contencios constituțional, întrucât excepția de neconstituționalitate constituie un mijloc procedural prin intermediul căruia se asigură, în condițiile legii, analiza conformității dispozițiilor legale pe care se întemeiază cererea de chemare în judecată cu Constituția României, aspect ce nu se regăsește în speță.

În raport de aceste argumente, se constată că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 29 din Legea nr. 47/1992 pentru admisibilitatea excepției de neconstituționalitate, respectiv existența legăturii dintre excepție și cauza dedusă judecății.

Prin urmare, nu poate fi reținută nelegalitatea deciziei atacate cu recurs, întrucât controlul judiciar căruia aceasta i se supune vizează numai încălcarea normelor de drept material aplicabile cauzei, iar nu a celor străine de soluționarea ei.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 334 din 21 august 2020, pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

Respinge excepția nulității recursului, invocată de intimații B. și C.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 334 din 21 august 2020, pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 septembrie 2020.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-12-17
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2767/2020
Ședința publică din data de 17 decembrie 2020 După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ la 26
ÎCCJ 2020-09-10
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4293/2020
anul 2017, intenționează să candideze pentru un nou mandat de primar la alegerile locale din anul 2020. Înalta Curte observă că în dosarul nr. x/2020 înregistrat pe rolul Judecătoriei Roman, petentul A. a formulat contestație împotriva Hotă
ÎCCJ 2024-11-21
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2640/2024
Ședința publică din data de 21 noiembrie 2024 ÎNALTA CURTE, asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei: 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț la 15 octomb
ÎCCJ 2024-11-27
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2720/2024
de netemeinicie ale deciziei contestate, ci aspecte care nu au legătură cu cele cuprinse în sentința apelată sau cu mențiunile Deciziei nr. 9/16.10.2024 a Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. (...) Neamț și că emitentul Decizi
ÎCCJ 2020-12-17
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2768/2020
susținut că, în mod greșit a fost respinsă cererea sa de probatorii, respectiv depunerea înscrisurilor (deciziilor de impunere), utile soluționării cauzei. 6. Întâmpinarea Intimatul nu a depus întâmpinare la cererea de recurs formulată în c
Sursă