ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3806/2019

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii

Prin acțiunea înregistrată sub nr. x/2016 pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Antifraudă Fiscală - Direcția Regională Antifraudă Fiscală 2 Constanța și Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța, a solicitat:

- anularea Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr. x/31.05.2016, emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Antifraudă - Direcția Regională Antifraudă Fiscală 2 Constanța;

- anularea Adresei nr. x/01.06.2016 de înființare a popririi asigurătorii;

- anularea Procesului-verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile nr. x/01.06.2016.

Soluția instanței de fond

Prin Sentința civilă nr. 194/CA din data de 19 octombrie 2016 2016 instanța de fond - Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta SC A. SRL, și pe pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Antifraudă Fiscală - Direcția Regională Antifraudă Fiscală 2 Constanța, Agenția Națională de Administrare Fiscală - D.G.R.F.P Galați - A.J.F.P Constanța, având ca obiect anulare act administrativ, dispunând anularea Deciziei nr. 13440/31.05.2016 emisă de ANAF - Direcția Generală Antifraudă de instituire a măsurilor asiguratorii.

Totodată, instanța de fond a luat act de renunțarea reclamantei la judecata cererilor având ca obiect anularea Adresei nr. x/01.06.2016 și a Procesului-verbal de sechestru asigurator nr. x/01.06.2016.

Recursul

Împotriva Sentinței nr. 194/CA din data de 19 octombrie 2016 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ambele autorități publice pârâte au formulat recursuri.

Astfel, prin recursul său, pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., susținând în esență că hotărârea s-a pronunțat cu încălcarea dispozițiilor art. 406 alin. (4) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată admițându-se în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Prin recursul său, pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală a susținut în esență că

Apărările formulate în cauză

Intimata - reclamantă Societatea A. SRL a formulat întâmpinări împotriva celor două recursuri, solicitând, în principal, a se constata nulitatea acestora și în subsidiar, a se respinge, ca nefondate.

Răspunsul la întâmpinare

Recurentele - pârâte nu au formulat Răspuns la întâmpinările depuse de intimata-reclamantă.

Procedura de soluționare a recursului

Având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că, procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, a fost fixat termen pentru soluționarea recursurilor de față la data de 10.09.2019.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Recursul declarat de recurenta-pârâtă administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța critică ca nelegală soluția dispusă de instanța de fond pe motiv că a fost pronunțată cu încălcarea normelor de procedură invocându-se două aspecte de nelegalitate în cadrul acestui motiv de casare.

Primul vizează soluția de anulare a deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii emisă de ANAF - DGAF act administrativ care a fost emis de recurenta-pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța și față de care recurenta-pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța nu are o calitate procesuală pasivă.

Se constată că în mod nelegal prima instanță a stabilit cadrul procesual și a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată în cauză.

Al doilea aspect de nelegalitate invocat privește cererea de renunțare la judecată a recurentei-intimate. Se artă că instanța de fond a luat act de renunțarea la judecată cu încălcarea art. 406 alin. (4) C. proc. civ. în condițiile în care această renunțare nu a fost comunicată către autoritățile pârâte.

Se solicită admiterea recursului.

Recursul declarat de recurenta-pârâtă ANAF critică ca nelegală soluția instanței de fond prin care a fost anulată decizia de instituire a măsurilor asiguratorii din 31.05.2016.

În cadrul recursului se arată că soluția de anulare este nelegală deoarece în cauză față de reclamanta-intimată erau îndeplinite prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 existând date din care rezultă existența pericolului ca societatea să se sustragă sau să își risipească patrimoniul.

Se arată că în cadrul recursului situația de fapt care a determinat emiterea deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii.

Se solicită admiterea recursului, casarea în parte a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii astfel cum a fost restrânse și menținerea ca legal emisă a deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii în raport de dispozițiile art. 213 C. proc. fisc. .

La dosar intimata-reclamantă a formulat întâmpinării în care a invocat în principal excepția nulității recursurilor declarate de autoritățile pârâte neîncadrarea aspectelor invocate în motivul de recurs prevăzut de art. 488 C. proc. civ. și în subsidiar pe fond se solicită respingerea recursurilor ca nefondate.

În ședința publică din 10.09.2019 Curtea a respins motivat excepția nulității recursurilor apreciind în raport de dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. că motivele de nelegalitate invocate pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Analizând recursurile declarate în cauză, Curtea constată următoarele:

Recursul declarat de recurenta-pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța.

Motivele de nelegalitate invocat pot fi încadrate și se încadrează în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 C. proc. civ. invocându-se încălcarea de către instanța de fond a unor reguli de procedură și a unor norme de drept materia referitoare la stabilirea cadrului procesual în raport de obiectul cauzei și soluționarea nelegală a cererii de renunțare la judecată a reclamantei privind capetele nr. 2 și 3 din cererea de chemare în judecată.

Se arată că recurenta-pârâtă AJFP Constanța nu avea calitate procesuală pasivă pe capătul de acțiune admis prin sentința atacată având ca obiect anularea Deciziei ANAF din 31.05.2016 de instituire a măsurilor asiguratorii și nerespectarea dispozițiilor art. 406 alin. (4) C. proc. civ. în ceea ce privește cererea de renunțare a reclamantei la judecata cererilor având ca obiect anularea adresei nr. x/1.06.2016 și a procesului-verbal de sechestru asigurătoriu nr. x/1.06.2016.

Curtea apreciază ca fondat recursul declarat de recurenta-pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța în parte, în ceea ce privește stabilirea cadrului procesual, în raport de obiectul cauzei cu care instanța de fond a rămas investită, ca urmare a renunțării la judecata sentinței atacate fiind dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor art. 2, lit. b) și c) și a) art. 13 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 în raport de calitatea de parte a recurentei-pârâte față de actul a cărei anulare se solicită.

Curtea constată că prima instanță a stabilit greșit cadrul procesual și a admis în parte acțiunea reclamantei astfel cum a fost restrânsă față de recurenta-pârâtă AJFP Constanța, autoritate care nu este emitentă a Deciziei nr. 13440/31.05.2016 emisă de ANAF, deci care nu are calitate procesual pasivă în raport de obiectul precizat al acțiunii dedus judecății.

Calitate procesuală pasivă în cauză numai pârâta ANAF - Direcția Generală Antifraudă și calitate de autoritate emitentă a actului administrativ contestat în raport de dispozițiile art. 2 lit. b) și c) coroborat cu art. 13 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În consecință Curtea ca admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de recurenta-pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța și va respinge ca atare acțiunea față de aceasta.

În ceea ce privește soluționarea cererii de renunțare la judecată având ca obiect anularea adresei nr. x/1.06.2016 și a procesului-verbal de sechestru asigurator nr. x/1.06.2016 Curtea apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile motivului de recursului prevăzut de art. 488 pct. 5 C. proc. civ.

În cauză recurentei-pârâte nu i-a fost produsă o vătămare prin faptul că nu i-a fost comunicată renunțarea la judecata unor cereri, renunțare la care s-a luat act prin sentința recurată.

Renunțarea la judecată a fost determinată de faptul că aceste cererii au fost soluționate în dosare înregistrate pe rolul Judecătoriei Constanța și respectiv Tribunalul Constanța, dosare în care recurenta-pârâtă a avut calitatea de parte, în care au fost admise contestațiile la executare formulate de reclamanta-intimată.

Recursul declarat de recurenta-pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța urmează a admis în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerii ca atare a acțiunii față de aceasta.

Recursul declarat de recurenta-pârâtă ANAF.

Aspectele de nelegalitate invocate se încadrează în motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. invocându-se greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 213 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 de către instanța de fond în ceea ce privește soluția dispusă prin care a fost anulată ca nelegală Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr. x/31.05.2016.

Curtea verificând aspectele de nelegalitate invocate în raport de situația de fapt corect reținută de prima instanță, apreciază că soluția de anulare este legală în cauză nefiind îndeplinite condițiile de excepție prevăzute de art. 213 alin. (2) privind C. proc. fisc. pentru a fi dispuse măsurile asiguratorii prevăzute de norma legală.

În mod corect prima instanță a identificat caracterul de excepție al dispunerii măsurilor asiguratorii care pot fi dispuse în cazul în care, există pericolul ca acesta (debitorul în cauză societatea reclamantă) să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea.

Prima instanță a verificat, pe situația de fapt, îndeplinirea condițiilor și a concluzionat corect în sensul că autoritatea recurentă intimată deși a invocat pericolul care justifică luarea măsurilor asiguratorii în concret nu a probat la dosar existența acestuia în mod obiectiv, în sensul că societatea intimată ar încerca să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, fapte de natură a îngreuna stabilirea obligațiilor fiscale datorate de societate.

Constatările corecte ale primei instanțe pe situația de fapt și analiza îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 213 alin. (2) C. proc. civ. sunt confirmate și de cercetările penale efectuate ca urmare a sesizării penale pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în cauză fiind emisă Ordonanța de clasare din 8 octombrie 2015, rămasă definitivă fapt necontestat de părți.

Față de considerentele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496 - 407 C. proc. civ. va dispune următoarele asupra recursurilor declarate.

Va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Va admite recursul declarat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța.

Va casa în parte sentința atacată și rejudecând va admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța și va respinge, ca atare, acțiunea față de aceasta.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva Sentinței nr. 194/CA din 19 octombrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Admite recursul formulat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța împotriva aceleiași sentințe.

Casează, în parte, sentința recurată și rejudecând:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța și respinge, ca atare, acțiunea față de aceasta.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 10 septembrie 2019.

GGC - GV