ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3743/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal la data de 13.11.2017, reclamanții A., B., C. au solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului Fondul de Garantare a Asiguraților la emitere deciziei de soluționare a cererii lor de despăgubire, înregistrată la data de 15.05.2017.

Prin sentința civilă nr. 1066 din data de 08.03.2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității acțiunii modificate a reclamanților, invocată de pârât și a admis, în parte, acțiunea astfel cum a fost modificată, formulată de reclamanții A., B., C., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților. A obligat pârâtul FGA să procedeze la soluționarea cererii de despăgubiri a reclamanților înregistrată la Fondul de Garantare a Asiguraților cu nr. x/15.05.2017, prin decizie motivată și a respins în rest acțiunea modificată a reclamanților, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 1066 din data de 08.03.2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că sentința primei instanțe este netemeinică și nclegnlă, fiind rezultatul unei greșite interpretări și aplicări a legii, fiind pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 213/2015 care prevede că Fondul soluționează cererile pe măsura înregistrării lor.

Așa cum rezultă din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de Garantare a Asiguraților, Fondul este o schemă de garantare a asiguraților, instituție tle drept public, înființată în scopul de a proteja un interes public, în situația insolvenței unui asigurător.

Fondul funcționează ca un ultim resort de acordare de despăgubiri/indemnizații, cu respectarea unei proceduri administrative impuse de Legea 213/2015 și de Norma A.S.F. nr. 16/2015 privind Fondul de Garantare a Asiguraților.

Prin Hotărârea nr. 132/16.02.2017 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr. x/2016 s-a dispus deschiderea procedurii falimentului împotriva asigurătorului societatea D. S.A., hotărâre rămasă definitivă, devenind astfel incidente prevederile Legii 213/2015 și prin urmare s-a declanșat procedura specială administrativă privind efectuarea plății indemnizațiilor/despăgubirilor de către Fond, din disponibilitățile sale, către creditorii de asigurări, astfel cum sunt definiți de Legea 213/2015, potrivit condițiilor și plafonului de garantare stabilite de Legea 213/2015 și de Norma 16/2015.

Fondul acoperă creanțele de asigurări în virtutea principiului protecției consumatorilor produselor și serviciilor de asigurări, iar nu ca și obligații proprii ale Fondului, plățile făcute reprezentând obligații ale asigurătorului falimentar către creditorii de asigurări, achitate sau acoperite în numele și pe seama acestuia, în cadrul procedurii administrative prevăzute de Legea nr. 213/2015 și Norma nr. 16/2015, creditorii nemulțumiți având dreptul de a introduce o acțiune împotriva Fondului, în condițiile expres prevăzute de lege, după parcurgerea procedurii administrative.

Astfel, conform prevederilor art. 15 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 "Pe măsura înregistrării și analizării cererilor de plată ale creditorilor de asigurări, împreună cu documentele anexate, se întocmește lista creditorilor de asigurări ale căror creanțe certe, lichide și exigibile urmează a se plați din disponibilitățile Fondului.

Totodată, conform prevederilor art. 20 alin, (3) și (4) din Norma 16/2015, "Pe măsura înregistrării și analizării cererilor de viață ale petenților și a documentației justificative aferente Fondul întocmește listele creditorilor de asigurări ale căror creanțe certe, lichide și exigibile urmează a fi plătite din disponibilitățile sale. Listele creditorilor de asigurări se întocmesc după verificarea și avizarea dosarelor de daună de către direcțiile de specialitate ale Fondului."

Prin urmare, Fondul instrumentează și soluționează volumul extrem de mare de dosare de daună și cererile de plată în ordinea înregistrării si completării dosarelor, cu respectarea procedurii complexe reglementată de Legea 213/2015 și Norma 16/2015, în vederea protejării intereselor tuturor și Fiecărui creditor de asigurare, desfășurând o activitate susținută si responsabilă în soluționarea cererilor creditorilor de asigurări și emiterea deciziilor (efectuarea plăților/emiterea deciziilor).

În ceea ce privește respectarea de către Fond a termenului rezonabil în soluționarea cererii, solicită să se observe că, în raport de scopul Fondului, acela de protejare a creditorilor de asigurări de consecințele insolvenței asigurătorilor cu respectarea principiului nediscriminării și al egalității de tratament în soluționarea cererilor formulate de creditorii de asigurări și în raport cu specificul, complexitatea și încărcătura activității Fondului, și având în vedere că legea specială nu prevede un termen imperativ prin care Fondul ar fi obligat la soluționarea cererilor potențialilor creditori de asigurări, în mod greșit instanța de fond a constatat că termenul rezonabil de soluționare a cererii petenților a fost depășit.

Astfel cum s-a menționat, în vederea efectuării plăților din disponibilitățile Fondului către creditorii de asigurări, Legea nr. 213/2015 și Norma ASF nr. 16/2015 instituie o procedură specială, complexă, care presupune parcurgerea mai multor etape constând în analizarea și instrumentarea dosarelor de daună, evaluarea despăgubirilor, avizarea de către direcțiile de specialitate, întocmirea listelor creditorilor de asigurări cu creanțe, certe, lichide și exigibile, aprobarea comisiei speciale.

În vederea efectuării plății, din disponibilitățile sale, a despăgubirilor/indemnizațiilor rezultate din contractele de asigurare facultative și obligatorii, Fondul trebuie mai întâi să stabilească creanța și apoi caracterul ei cert, lichid și exigibil, iar procedura de stabilire și de aprobare/respingere, în tot sau în parte, a creanțelor este o procedură necontencioasă, obligatorie, care este reglementată în detaliu de Norma nr. 16/2015 și în cadrul căreia se parcurg mai multe etape constând în analizarea și instrumentarea dosarelor de daună, evaluarea despăgubirilor, avizarea de către direcțiile de specialitate, întocmirea listelor creditorilor de asigurări cu creanțe, certe, lichide și exigibile, aprobarea/respingerea comisiei speciale.

Sub acest aspect sunt relevante prevederile art. 13 alin. (3), (4) și (5) din Legea nr. 213/2015, în vederea efectuării plății sumelor cuvenite creditorilor de asigurări, Fondul procedează la verificarea dosarelor de daună și a creanțelor de asigurări înregistrate în evidențele sale, ținând seama de normele aplicabile în materie și de condițiile de asigurare generale și specific prevăzute în contractele de asigurare încheiate cu asigurătorul față de care s-a stabilit starea de insolvență"; aprobarea sau, după caz, respingerea sumelor pretinse de petenți este de competența comisiei speciale, constituite conform art. 23 alin. (2) din Legea nr. 503/2004. republicată".

În prezenta cauză cererea de plată formulată de către reclamanți a fost primită de către Fond la data de 15.05.2017, așadar la doar două luni de la momentul la care Fondul avea posibilitatea legală dea efectua plăți din disponibilitățile sale, respectiv de la data de 17.03.2017, data rămânerii definitive a hotărârii ele deschidere a procedurii falimentului față de societatea de asigurări D. S.A.

Menționează totodată că reclamanții au transmis Fondului la data de 28.02.2018 (la unsprezece luni de la data depunerii cererii de plată) sentința penală nr. 141/23.05.2017 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, rămasă definitivă la data de 23.01.2018 prin decizia penală nr. 60 a Curții de Apel Pitești, conform cu care Societatea D. S.A. a fost obligată la plata către reclamanți a următoarelor sume:

- către A. - soția defunctului, suma de 10.000 RON, cu titlu de daune materiale și suma de 200.000 RON, cu titlu de daune morale;

- către B. - fiul defunctului, suma de 200.000 RON, cu titlu de daune morale;

- către C. - mama defunctului, suma de 200.000 RON, cu titlu de daune morale.

Se poate observa pe de o parte faptul că reclamanții au depus la Fond documentele justificative în susținerea cererii lor de plată abia fa data de 28.02.2018 (ia mai puțin de i lună de la data pronunțării sentinței civile nr. 1066/08.03.2018) și, pe de altă parte, diferențele mari dintre sumele solicitate de către reclamanți prin cererea de plată înregistrată la Fond la data de 15.05.2017 și care face obiectul prezentului dosar și sumele stabilite, în mod definitiv, de către Curtea de Apel Pitești în sarcina societății D. S.A..

Astfel, raportat la data depunerii cererii de plată la Fond (15.05.2017), data depunerii documentelor justificative (28.02.2018) și având în vedere întreaga procedură mai sus descrisă, inclusiv faptul că cererile se soluționează pe măsura înregistrării lor la Fond, considerăm că instituția noastră respectă un termen rezonabil de natură a ne permite urmarea tuturor operațiunilor administrative impuse de cadrul normativ și verificarea în mod corespunzător a legalității și temeiniciei cererii.

Intimații-reclamanți au depus o cerere prin care au solicitat să se ia act că cererea de chemare în judecată a rămas fără obiect.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția din 04 decembrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 06 mai 2020.

Înalta Curte, învestită cu soluționarea prezentei cereri de recurs va analiza cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată, invocată de intimații-reclamanți.

Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Intimații-reclamanți au învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o cerere prin care au solicitat obligarea pârâtului Fondul de Garantare a Asiguraților la emiterea unei decizii de soluționare a cererii de despăgubire formulată la data de 15.05.2017.

Prima instanță a admis cererea dedusă judecății și a obligat pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților să soluționeze cererea de despăgubire formulată de reclamant în data de 15.05.2017.

Înainte de a proceda la expunerea și analiza în concret a criticilor formulate de către recurentul-pârât, cât și a legalității hotărârii pronunțate de prima instanță, Înalta Curte constată că, cererea de plată formulată de reclamanți prin care au solicitat să fie despăgubiți din disponibilitățile F.G.A. a fost analizată, iar aceștia au fost despăgubiți conform sentinței penale nr. 141/23.05.2017 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, rămasă definitivă la data de 23.01.2018 prin decizia penală nr. 60 a Curții de Apel Pitești.

Înalta Curte va avea în vedere prevederile art. 29 din C. proc. civ., potrivit cărora acțiunea civilă este reprezentată de ansamblul mijloacelor procesuale prin care se asigură protecția judiciară a drepturilor și intereselor civile legal ocrotite, precum și cele ale art. 32 din același cod, care reglementează condițiile necesare pentru existența dreptului la acțiune, una dintre acestea fiind cea privind formularea unei pretenții.

Așadar, unul dintre elementele acțiunii civile, este, alături de părți și cauză, obiectul acțiunii, respectiv pretenția concretă a reclamantului, condiție generală care vizează orice cerere în justiție și care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și în exercitarea căilor de atac.

Cum obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă obligarea recurentului-pârât la emiterea deciziei de soluționare a cererii de despăgubire formulată la data de 15.05.2017, iar această cerere a fost soluționată, Înalta Curte va ține cont de modificările survenite ulterior pronunțării hotărârii atacate, respectiv actul administrativ emis în vederea punerii în aplicare a sentinței penale, aspect față de care constată că cererea de chemare în judecată a rămas fără obiect.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, va admite recursul fără a mai fi necesară analizarea celorlalte motive invocate și va respinge cererea de chemare în judecată, ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraților împotriva sentinței nr. 1066 din 08 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și rejudecând:

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții C., B. și A. în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, ca rămasă fără obiect.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 iulie 2020.