ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2305/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2305/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra contestației de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1.1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, A. a formulat contestație în anulare împotriva încheierii din data de 5.06.2019 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în dosar nr. x/2019.
1.2. Hotărârea pronunțată de instanța de fond
Prin sentința nr. 218 din 26 noiembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal a fost anulată ca netimbrată contestația în anulare formulată de A..
1.3. Contestația formulată
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat contestație A., fiind criticată sentința atacată.
Contestatorul a expus situația de fapt a cauzei și a arătat că a achitat taxa de timbru pentru un singur capăt de cerere, în valoare de 50 RON, iar instanța în mod greșit nu a judecat cauza sa pe capătul de cerere pentru care a achitat taxa judiciară de timbru.
1.4. Apărările intimaților
Intimații B., S.C. C.- prin Sucursala Ploiești și D. S.A. au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepția inadmisibilității căii de atac formulate în cauză.
II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție
2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.
Analizând actele și lucrările cauzei, Înalta Curte reține că prin încheierea din 16 aprilie 2019, Curtea de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal a dispus în baza art. 200 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., anularea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul A., având în vedere faptul că reclamantul nu a îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina sa, iar instanța de reexaminare a constatat că reclamantul nu și-a îndeplinit în termenul legal obligația stabilită în sarcina sa de instanță.
Prin încheierea din data de 5 iunie 2019 a Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal a fost respinsă cererea de reexaminare împotriva încheierii de ședință din data de 16 aprilie 2019 pronunțată de aceeași instanță.
Împotriva încheierii de reexaminare contestatorul a formulat contestație în anulare, pe care instanța sesizată cu soluționarea contestației a anulat-o ca netimbrată.
Înalta Curte constată că hotărârea pronunțată de Curtea de Apel în soluționarea contestației în anulare este definitivă și nu are deschisă o cale de atac, având în vedere că hotărârea ce a făcut obiectul contestației în anulare, respectiv încheierea din data de 5.06.2019 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în dosar nr. x/2019, nu are deschisă o cale de atac, fiind definitivă, așa cum prevăd dispozițiile art. 200 alin. (7) coroborate cu prevederile art. 508 alin. (4) din C. proc. civ.
Astfel, art. 200 alin. (7) din C. proc. civ. prevede faptul că "cererea se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu", iar dispozițiile art. 508 alin. (4) prevăd faptul că "hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată."
Înalta Curte reține că, potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:
"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei", iar potrivit art. 129 din Constituția României:
"Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."
Din cuprinsul textelor de lege arătate rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
2.2. Temeiul legal al soluției adoptate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestația ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația formulată de A. împotriva sentinței nr. 218 din 26 noiembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 iunie 2020.