ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6925/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 25 ianuarie 2018, sub nr. x/2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a M.Ap. N., a solicitat anularea Hotărârii nr. 33294/5.12.2017, emisă de Comisia de Contestații din cadrul Ministerului Apărării Naționale și obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de acordare a indemnizației prevăzute de Legea nr. 8/2006, începând cu data de 07 mai 2016, conform Legii nr. 83/2016.

Prin sentința civilă nr. 68/F-CONT din 18 mai 2018, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

- a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale reprezentată de Ministerul Apărării Naționale prin structura sa specializată Direcția Generală Juridică,

- a anulat în parte Hotărârea nr. 33294/5 decembrie 2017, iar pe fond, a admis contestația împotriva deciziei nr. 82866/2 martie 2017, pe care o modifică, în sensul că drepturile lunare stabilite în favoarea reclamantului se acordă începând cu data de 07 mai 2016, în loc de 01 februarie 2017.

Împotriva sentinței civile nr. 68/F-CONT din 18 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale reprezentată de Ministerul Apărării Naționale - Direcția Generală Juridică, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecarea cauzei, respingerea acțiunii reclamantului, ca neîntemeiată.

În esență, recurenta-pârâta a susținut că sentința recurată este pronunțată cu greșita aplicare a dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 8/2006, completată prin Legea nr. 83/2016, raportate la cele ale art. 9 indice 1 din același act normativ, iar instanța de fond nu a avut în vedere la soluționarea cauzei, Decizia nr. 10/2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

4.1. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 03 septembrie 2018, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.

Întrucât cauza de față are drept obiect obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de acordare a indemnizației prevăzute de Legea nr. 8/2006, începând cu data de 07 mai 2016, conform Legii nr. 83/2016, la stabilirea interesului procesual în susținerea recursului se au în vedere și modificările survenite ulterior pronunțării hotărârii atacate, respectiv dacă a fost emis actul administrativ solicitat de către reclamant.

Înalta Curte reține că, potrivit înscrisurilor depuse la dosar de intimatul-reclamant A., recurenta-pârâtă a emis Decizia nr. 82866/1LS din 03 iulie 2018 pentru revizuirea indemnizației prevăzute de Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane de utilitate publică, începând cu data de 07 mai 2016.

În raport de această împrejurare, Înalta Curte reține că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual în susținerea recursului, având în vedere că recurenta-pârâtă a emis decizia de acordare a indemnizației prevăzute de Legea nr. 8/2006, începând cu data de 07 mai 2016, astfel cum a solicitat reclamantul prin cererea de chemare în judecată.

Prin urmare, interesul de a acționa al pârâtei nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ.

Având în vedere că nu mai este îndeplinită condiția de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes în susținerea recursului și va respinge recursul declarat de pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale reprezentată de Ministerul Apărării Naționale - Direcția Generală Juridică, ca fiind lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei de interes în susținerea recursului invocată din oficiu.

Respinge recursul declarat de pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale reprezentată de Ministerul Apărării Naționale - Direcția Generală Juridică împotriva sentinței civile nr. 68/F-CONT din 18 mai 2018 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca fiind lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 decembrie 2020.