ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5049/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 4 octombrie 2010, C.I., în calitate de președinte și director general la Societatea de investiții financiare B.C. SA a chemat în judecată Comisia Națională a Valorilor Mobiliare solicitând anularea ordonanței din 27 iulie 2010 și a Deciziei nr. 1123 din 31 august 2010 prin care a fost sancționat cu avertisment pentru neaducerea la îndeplinire a obligațiilor stabilite prin atestatul nr. 45 emis de pârâtă la 18 martie 2000. În motivarea cererii, reclamantul a învederat că actele administrative atacate sunt nelegale, întrucât fapta imputată nu constituie contravenție, ordonanța neindicând de altfel, care anume prevederi ale legislației pieței de capital ar fi fost încălcate.

Referitor la conținutul atestatului nr. 45/2010, act administrativ individual, reclamantul a arătat că acesta nu cuprinde vreo obligație în sarcina sa, în condițiile în care președintele consiliului de administrație nici nu are competența legală de a completa ordinea de zi a adunării generale a acționarilor. Prin Sentința civilă nr. 6880 din 18 noiembrie 2011 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea și a dispus anularea celor două acte administrative contestate și obligarea pârâtei la 2534,62 lei cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prin atestatul nr. 45 din 18 martie 2010 s-a luat act de denumirea administratorilor provizorii ai Societății de investiții financiare B.C.

SA, prorogându-se avizarea modificării componenței consiliului de administrație până la data următoarei adunări generale a acționarilor. Instanța a constatat că măsurile dispuse prin Ordonanța nr. 333/2010 au fost adoptate în baza art. 2, art. 7 alin. (1) și (4) și art. 9 din O.U.G. nr. 25/2004, aprobată prin Legea nr. 514/2002 și modificată și completată prin Legea nr. 297/2004. S-a reținut de către instanța de fond că temeiul ce a stat la baza sancțiunii contravenționale îl constituie încălcarea art. 14 din statutul societății de investiții financiare și nu rezidă în prevederi legale specifice pieței de capital, astfel încât aplicarea "avertismentului" este nelegală.

De asemenea, instanța a constatat competența consiliului de administrație de a stabili ordinea de zi a adunării generale a acționarilor, președintele organului de conducere al societății neavând competența legală de a insera în mod independent noi puncte pe ordinea de zi, care fusese stabilită încă din 10 martie 2010. Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, pârâta a invocat faptul că sancțiunea aplicată reclamantului a avut în vedere faptul că, în calitatea sa de președinte și director general nu a adus la îndeplinire obligația de a supune hotărârii Adunării Generale a Acționarilor din 30 aprilie 2010 validarea componenței consiliului de administrație cu luarea în considerare a prevederii art. 14 din statutul societății de investiții financiare referitoare la incompatibilități.

S-a precizat că prin atestatul nr. 45/2010, care nu a fost contestat, s-a afirmat necesitatea analizării incompatibilității administratorilor numiți provizoriu pe locurile vacante, reclamantul nedepunând toate diligențele pentru a respecta prevederile atestatului care, potrivit art. 9 alin. (3) din Statutul comisiei, aprobat prin O.U.G. nr. 25/2002, este emis în vederea respectării legislației specifice pieței de capital. Referitor la temeiul legal al sancțiunii contravenționale aplicate, pârâtul a indicat dispozițiile art. 271 - 277 din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital. De altfel, a precizat pârâtul, ulterior emiterii ordonanței, administratorii provizorii a căror numire trebuia analizată au demisionat, ceea ce demonstrează justețea măsurii adoptate în legătură cu existența unor cazuri de incompatibilitate.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis și a se dispune modificarea sentinței și respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Astfel, Curtea reține că reclamantul, în calitatea sa de președinte-director general, avea și obligația de a supraveghea desfășurarea activității instituției în limitele respectării legii și a dispozițiilor transmise de către autoritatea de supraveghere a pieței de capital. Prin atestatul nr. 45 din 18 mai 2010, pârâtul, luând act de numirea administratorilor provizorii ai societății de investiții financiare, conform hotărârilor consiliului de administrație nr. 8 și 12/2010 a prorogat avizarea modificării componenței consiliului până la data proximei adunări generale a acționarilor care să analizeze existența cazurilor de incompatibilitate.

Având în vedere împrejurarea că în adunarea generală a acționarilor din 30 aprilie 2010, nu au fost discutate și supuse analizei incompatibilitățile semnalate prin atestat, pârâtul a reținut culpa reclamantului care nu a inclus pe ordinea de zi a ședinței validarea componenței consiliului de administrație, cu luarea în considerare a prevederilor cuprinse la art. 14 lit. a) și d din statutul societății. Referitor la temeiul de drept al aplicării sancțiunii, Curtea constată că în art. 272 alin. (1) lit. a) pct. 1 - 5 din Legea nr. 297/2004 sunt prevăzute faptele ce constituie contravenții, săvârșite printre alții, de directorii societăților de investiții financiare în legătură cu respectarea reglementărilor proprii și ale autorității de supraveghere a pieței de capital, sancțiunea fiind avertisment sau amendă, potrivit art. 273 alin. (1) lit. a) din același act normativ.

Întrucât prin atestatul nr. 45 din 18 martie 2010 s-a atras atenția conducerii societății asupra obligației de respectare a prevederilor din propriul statut, prin neanalizarea ca punct distinct pe ordinea de zi a adunării generale a acționarilor din 30 aprilie 2010, incompatibilităților semnalate, reclamantul este în culpă, în calitatea sa de președinte și de director general al consiliului de administrație. Instanța de fond a reținut în mod eronat că reclamantul nu avea competența legală de a completa ordinea de zi, în condițiile în care avea obligația de a respecta decizia pârâtei privind discutarea problemei incompatibilității administratorilor provizorii ce urmau a fi validați pe locurile vacante din consiliul de administrație, prin modificarea convocatorului, existând și timpul necesar pentru publicarea formei modificate, respectiv minimum 10 zile înainte de data desfășurării adunării generale a acționarilor.

Întrucât la adunarea generală a acționarilor din 30 aprilie 2010 s-a pus în discuție doar validarea acelor administratori, fără a se analiza și incompatibilitățile reținute prin atestatul din 18 martie 2010, se constată că în mod justificat s-a reținut săvârșirea contravenției și vinovăția reclamantului, neavând relevanță aspectul că, ulterior ordonanței contestate, s-a înregistrat demisia acelor persoane din consiliul de administrație. În raport de cele expuse mai sus, Curtea va admite recursul declarat de pârâtă și va modifica sentința atacată, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare împotriva Sentinței nr. 6880 din 18 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea reclamantului C.I. ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 28 noiembrie 2012. Procesat de GGC - NN