ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5049/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 4

octombrie 2010, C.I., în calitate de președinte și director general la

Societatea de investiții financiare B.C. SA a chemat în judecată Comisia

Națională a Valorilor Mobiliare solicitând anularea ordonanței din 27 iulie

2010 și a Deciziei nr. 1123 din 31 august 2010 prin care a fost sancționat cu

avertisment pentru neaducerea la îndeplinire a obligațiilor stabilite prin

atestatul nr. 45 emis de pârâtă la 18 martie 2000.

În motivarea cererii,

reclamantul a învederat că actele administrative atacate sunt nelegale,

întrucât fapta imputată nu constituie contravenție, ordonanța neindicând de

altfel, care anume prevederi ale legislației pieței de capital ar fi fost

încălcate.

Referitor la

conținutul atestatului nr. 45/2010, act administrativ individual, reclamantul a

arătat că acesta nu cuprinde vreo obligație în sarcina sa, în condițiile în

care președintele consiliului de administrație nici nu are competența legală de

a completa ordinea de zi a adunării generale a acționarilor.

Prin Sentința civilă

nr. 6880 din 18 noiembrie 2011 Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea și a dispus anularea celor

două acte administrative contestate și obligarea pârâtei la 2534,62 lei

cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța a reținut că prin atestatul nr. 45 din 18 martie

2010 s-a luat act de denumirea administratorilor provizorii ai Societății de

investiții financiare B.C. SA, prorogându-se avizarea modificării componenței

consiliului de administrație până la data următoarei adunări generale a

acționarilor.

Instanța a constatat

că măsurile dispuse prin Ordonanța nr. 333/2010 au fost adoptate în baza art.

2, art. 7 alin. (1) și (4) și art. 9 din O.U.G. nr. 25/2004, aprobată prin

Legea nr. 514/2002 și modificată și completată prin Legea nr. 297/2004.

S-a reținut de către

instanța de fond că temeiul ce a stat la baza sancțiunii contravenționale îl

constituie încălcarea art. 14 din statutul societății de investiții financiare

și nu rezidă în prevederi legale specifice pieței de capital, astfel încât

aplicarea "avertismentului" este nelegală.

De asemenea, instanța

a constatat competența consiliului de administrație de a stabili ordinea de zi

a adunării generale a acționarilor, președintele organului de conducere al

societății neavând competența legală de a insera în mod independent noi puncte

pe ordinea de zi, care fusese stabilită încă din 10 martie 2010.

Împotriva sentinței a

declarat recurs pârâta Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, pârâta a

invocat faptul că sancțiunea aplicată reclamantului a avut în vedere faptul că,

în calitatea sa de președinte și director general nu a adus la îndeplinire obligația

de a supune hotărârii Adunării Generale a Acționarilor din 30 aprilie 2010

validarea componenței consiliului de administrație cu luarea în considerare a

prevederii art. 14 din statutul societății de investiții financiare referitoare

la incompatibilități.

S-a precizat că prin

atestatul nr. 45/2010, care nu a fost contestat, s-a afirmat necesitatea

analizării incompatibilității administratorilor numiți provizoriu pe locurile

vacante, reclamantul nedepunând toate diligențele pentru a respecta prevederile

atestatului care, potrivit art. 9 alin. (3) din Statutul comisiei, aprobat prin

O.U.G. nr. 25/2002, este emis în vederea respectării legislației specifice

pieței de capital.

Referitor la temeiul

legal al sancțiunii contravenționale aplicate, pârâtul a indicat dispozițiile

art. 271 - 277 din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital.

De altfel, a precizat

pârâtul, ulterior emiterii ordonanței, administratorii provizorii a căror

numire trebuia analizată au demisionat, ceea ce demonstrează justețea măsurii

adoptate în legătură cu existența unor cazuri de incompatibilitate.

Analizând actele și

lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304

și 304

1

C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat,

urmând a fi admis și a se dispune modificarea sentinței și respingerea acțiunii

ca neîntemeiată.

Astfel, Curtea reține

că reclamantul, în calitatea sa de președinte-director general, avea și

obligația de a supraveghea desfășurarea activității instituției în limitele

respectării legii și a dispozițiilor transmise de către autoritatea de

supraveghere a pieței de capital.

Prin atestatul nr. 45

din 18 mai 2010, pârâtul, luând act de numirea administratorilor provizorii ai

societății de investiții financiare, conform hotărârilor consiliului de

administrație nr. 8 și 12/2010 a prorogat avizarea modificării componenței

consiliului până la data proximei adunări generale a acționarilor care să

analizeze existența cazurilor de incompatibilitate.

Având în vedere

împrejurarea că în adunarea generală a acționarilor din 30 aprilie 2010, nu au

fost discutate și supuse analizei incompatibilitățile semnalate prin atestat,

pârâtul a reținut culpa reclamantului care nu a inclus pe ordinea de zi a

ședinței validarea componenței consiliului de administrație, cu luarea în

considerare a prevederilor cuprinse la art. 14 lit. a) și d din statutul

societății.

Referitor la temeiul

de drept al aplicării sancțiunii, Curtea constată că în art. 272 alin. (1) lit.

a) pct. 1 - 5 din Legea nr. 297/2004 sunt prevăzute faptele ce constituie

contravenții, săvârșite printre alții, de directorii societăților de investiții

financiare în legătură cu respectarea reglementărilor proprii și ale

autorității de supraveghere a pieței de capital, sancțiunea fiind avertisment sau

amendă, potrivit art. 273 alin. (1) lit. a) din același act normativ.

Întrucât prin

atestatul nr. 45 din 18 martie 2010 s-a atras atenția conducerii societății

asupra obligației de respectare a prevederilor din propriul statut, prin

neanalizarea ca punct distinct pe ordinea de zi a adunării generale a

acționarilor din 30 aprilie 2010, incompatibilităților semnalate, reclamantul

este în culpă, în calitatea sa de președinte și de director general al

consiliului de administrație.

Instanța de fond a

reținut în mod eronat că reclamantul nu avea competența legală de a completa

ordinea de zi, în condițiile în care avea obligația de a respecta decizia

pârâtei privind discutarea problemei incompatibilității administratorilor

provizorii ce urmau a fi validați pe locurile vacante din consiliul de

administrație, prin modificarea convocatorului, existând și timpul necesar

pentru publicarea formei modificate, respectiv minimum 10 zile înainte de data

desfășurării adunării generale a acționarilor.

Întrucât la adunarea

generală a acționarilor din 30 aprilie 2010 s-a pus în discuție doar validarea

acelor administratori, fără a se analiza și incompatibilitățile reținute prin

atestatul din 18 martie 2010, se constată că în mod justificat s-a reținut

săvârșirea contravenției și vinovăția reclamantului, neavând relevanță aspectul

că, ulterior ordonanței contestate, s-a înregistrat demisia acelor persoane din

consiliul de administrație.

În raport de cele

expuse mai sus, Curtea va admite recursul declarat de pârâtă și va modifica sentința

atacată, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare împotriva Sentinței nr.

6880 din 18 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința

atacată în sensul că respinge acțiunea reclamantului C.I. ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 28 noiembrie 2012.

Procesat

de GGC - NN