ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 99/2015

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea formulată reclamantul C.B. a indicat drept obiect al acțiunii sale constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă, în temeiul O.U.G. nr. 214/1999, dar nu a indicat corect cadrul procesual pasiv față de această pretenție, iar prin precizările ulterioare a invocat recunoașterea în favoarea sa a drepturilor stabilite de Decretul-Lege nr. 118/1990, astfel încât instanța a apreciat asupra necesității precizărilor legate de obiectul acțiunii și cadrul procesual. Prin încheierea de ședință din 1 iulie 2013 Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc.

civ., a suspendat judecata cauzei pentru neîndeplinirea obligației reclamantului de a preciza obiectul cererii și părțile pe care înțelege să le cheme în judecată. Împotriva încheierii de ședință din 1 iulie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul C.B. Recurentul nu formulează critici concrete privind nelegalitatea hotărârii instanței de fond, ci reia criticile formulate în cererea de chemare în judecată. Examinând cauza și încheierea atacată, în raport cu motivele de recurs formulate, Înalta Curte constată că recursul este nul. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din Noul C. proc. civ.: „(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat”. Art. 487 alin. (1) din Noul C. proc. civ. prevede că: „Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.” Conform art. 489 alin. (1) din Noul C. proc. civ.: „Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).” Având în vedere textele legale sus citate, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care recurentul își întemeiază cererea.

De asemenea, dacă motivele de recurs sunt confuze, imprecise și generale, iar dezvoltarea acestora nu permite analizarea hotărârii recurate în cadrul niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 din Noul C. proc. civ., această nelegalitate a cererii de recurs este sancționată cu nulitatea. Înalta Curte, analizând cererea de recurs și susținerile recurentului, remarcă caracterul nesistematizat și nestructurat al căii de atac în motive care să vizeze nelegalitatea încheierii atacate. Deoarece recurentul nu s-a conformat exigențelor cerute de instanță, neindicând în cererea de recurs vreunul din motivele de casare sau de modificare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

și nu a formulat critici care să permită încadrarea lor, din oficiu, într-unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de acest text de lege, rezumându-se la expunerea unor succesiuni de fapte și afirmații, pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic, nesubliniind relevanța pe care acestea o prezintă în raport cu soluția instanței de fond, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului. Prin urmare, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din Noul C. proc. civ., se va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nulitatea recursului declarat de reclamantul C.B. împotriva încheierii din 1 iulie 2013 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Fără cale de atac, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. Decizia se comunică părților. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2015.