ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2977/2014

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

Sentința nr. 1071 din 21 martie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul

C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul O.P., prin care solicita să se constatate

calitatea acestuia de colaborator al Securității.

Pentru

a pronunța această sentință, instanța de fond a apreciat că, în cauză, nu sunt

întrunite cerințele art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, reținând

următoarele:

Prin

acțiunea formulată, C.N.S.A.S. arată că nota informativă din data de 16

decembrie 1988 îndeplinește condițiile cumulative prevăzute de art. 2 lit. b)

din O.U.G. nr. 24/2008 și poate conduce la concluzia că pârâtul a fost

colaborator al Securității.

Potrivit

acestei note informative, "referitor la numitul G. N., ing. la SC P.C.,

sursa precizează că acesta a afirmat că în Ungaria, comparativ cu țara noastră,

oamenii nu sunt tracasați pentru obținerea unui pașaport, dând următorul

exemplu: Eu am în Ungaria un frate (nu a precizat cum s-a stabilit în această

țară) care are pașaportul permanent asupra lor și poate să călătorească și în

țări capitaliste și de două ori pe an. Aceste discuții le-a purtat în prezența

ing. B., cu care se află în relație de prietenie". Pornind de la această informație,

ofițerul a trasat ca sarcini sursei "să stabilească cercul de relații -

natura lui; dacă este vizitat de cetățeni străini; concepțiile și preocupările

lui".

De

asemenea, reclamantul a mai făcut referire la consemnarea ofițerului din

Raportul privind rezultatul contactării candidatului O.P. din Miercurea Ciuc,

potrivit căreia, în momentul recrutării, pârâtul "a dat dovadă de

maturitate în gândire, precizând faptul că organele de stat trebuie să cunoască

efectul acestor manifestări din străinătate în rândul autohtonilor pentru a

preveni eventualele acțiuni ostile".

Prin

dispozițiile O.U.G. nr. 24/2008, legiuitorul a urmărit să permită accesul

opiniei publice la informațiile referitoare la colaborarea cu fosta securitate

a persoanelor enumerate de către art. 2, instituind o procedură prin care se

poate stabili dacă acestea au desfășurat activități ce au contribuit la

instaurarea și menținerea puterii totalitare comuniste, precum și la suprimarea

sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Așadar,

este firesc a se considera că finalitatea acestui act normativ nu este

pedepsirea unor persoane cu privire la care există elemente a se considera că

ar fi colaborat cu regimul comunist, ci de a proteja noua democrație formată

după Revoluția din anul 1989.

Pornind

de la condițiile cumulative impuse prin dispozițiile art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008, prin prisma și a considerentelor de mai sus, se constată că din

analiza actelor depuse la dosar de către C.N.S.A.S. nu rezultă că informațiile

furnizate de pârât prin nota invocată în prezenta acțiune (nota informativă din

16 decembrie 1988) ar fi denunțat activități sau atitudini potrivnice regimului

totalitar comunist care să fie de natură a viza îngrădirea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, în condițiile în care informarea

respectivă are un caracter general și privește aprecierile unei persoane față

de politicile altui stat aparținând blocului socialist (Ungaria), nefiind

făcută nicio referire la intenția unei persoane de a pleca din România, astfel

încât nu pot fi reținut susținerile reclamantului că pârâtul ar fi oferit

informații despre o atitudine extrem de gravă din perspectiva regimului.

În

ceea ce privește sintagma activități sau atitudini potrivnice regimului

totalitar comunist din perspectiva rațiunii și finalității legii, se apreciază

că, în lipsa unei definiții legale, trebuie avut în vedere ceea ce autoritățile

regimului comunist considerau, factum notorium, ca fiind activități și/sau

atitudini potrivnice regimului, întrucât aprecierea proprie a acestora era cea

care declanșa luarea de măsuri împotriva persoanelor vizate de delațiuni,

aceste autorități fiind cele care defineau în mod absolut discreționar atât

ceea ce era permis, cât și ceea ce era interzis în societatea românească, fapt

caracteristic, de altfel, tuturor regimurilor totalitare.

În

speță, se apreciază că simpla referire la politica într-un anumit domeniu a

altui stat aparținând blocului socialist (Ungaria), chiar dacă viza regimul

pașapoartelor, fără nicio altă informație privind intenția persoanei respective

de plecare definitivă din țară și stabilire în țări capitaliste, nu poate fi

privită ca o atitudine potrivnică regimului comunist și considerată ca

periculoasă pentru securitatea acestuia.

Împotriva

acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs

reclamantul.

În

motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ., se arată că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greșită a

dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, instanța de judecată

apreciind în mod greșit că informațiile furnizate de pârât nu se refereau la

atitudini sau activități potrivnice regimului comunist.

Înalta

Curte, examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului,

cu motivele invocate de recurent, precum și cu dispozițiile legale incidente în

cauză, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., constată că

recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.

Potrivit

prevederilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul

dosar și deconspirarea securității, cu modificările și completările ulterioare,

prin colaborator al Securității se înțelege "persoana care a furnizat

informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări

verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau

activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au

vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului".

Pentru

constatarea calității de colaborator al Securității, în sensul dispozițiilor

legale citate, se cere întrunirea a două condiții cumulative: pe de o parte,

prin informațiile furnizate lucrătorilor Securității să fie denunțate

activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și, pe de altă

parte, aceste informații să fi vizat îngrădirea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În

cauză, cum judicios și corect motivat a reținut și instanța de fond, nu sunt

îndeplinite cele două condiții cumulative expres prevăzute de lege pentru

constatarea calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe

intimat, întrucât informațiile furnizate organelor de securitate prin notele

informative depuse de reclamant la dosar nu conțin, în mod esențial, referiri

la activități și atitudini vădit și preponderent potrivnice regimului totalitar

comunist.

Contrar

susținerilor recurentului, simpla referire la politica într-un anumit domeniu a

altui stat aparținând blocului socialist (Ungaria), chiar dacă viza regimul

pașapoartelor, nu poate fi considerată, prin ea însăși, o atitudine

"potrivnică regimului comunist, în lipsa altor informații privind intenția

persoanei respective de a părăsi definitiv țara și de a se stabili în țări capitaliste.

Că

așa este, rezultă în mod clar și din reacția ofițerilor Securității, consemnată

în înscrisurile atașate la dosar și evidențiată de recurent în cererea de

recurs, potrivit căreia se impuneau noi măsuri de verificare a celui denunțat,

pentru a se stabili "cercul de relații - natura lui; dacă este vizitat de

cetățeni străini; concepțiile și preocupările lui"; nu era suficientă,

deci, simpla informare referitoare la comentariile pozitive la adresa politicii

privind regimul pașapoartelor din altă țară, ci se impunea a se stabili dacă

aceste comentarii ascundeau o eventuală intenție de a părăsi țara.

Așadar,

prin modul lor de redactare, aceste note nu pot fi considerate denunțuri

privind "atitudini potrivnice regimului comunist", în sensul

dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Pentru

considerentele arătate, constatându-se că, în cauză, instanța de fond a dat

prevederilor legale incidente o interpretare corectă și a făcut o corectă

aplicare a acestora la speță, recursul va fi respins, ca nefondat,

menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de reclamantul C.N.S.A.S. împotriva Sentinței nr. 1071 din 21

martie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată,

în ședință publică, astăzi 24 iunie 2014.

Procesat

de GGC - GV