ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2977/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința nr. 1071 din 21 martie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul O.P., prin care solicita să se constatate calitatea acestuia de colaborator al Securității. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a apreciat că, în cauză, nu sunt întrunite cerințele art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, reținând următoarele: Prin acțiunea formulată, C.N.S.A.S. arată că nota informativă din data de 16 decembrie 1988 îndeplinește condițiile cumulative prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008 și poate conduce la concluzia că pârâtul a fost colaborator al Securității. Potrivit acestei note informative, "referitor la numitul G. N., ing. la SC P.C., sursa precizează că acesta a afirmat că în Ungaria, comparativ cu țara noastră, oamenii nu sunt tracasați pentru obținerea unui pașaport, dând următorul exemplu: Eu am în Ungaria un frate (nu a precizat cum s-a stabilit în această țară) care are pașaportul permanent asupra lor și poate să călătorească și în țări capitaliste și de două ori pe an. Aceste discuții le-a purtat în prezența ing. B., cu care se află în relație de prietenie". Pornind de la această informație, ofițerul a trasat ca sarcini sursei "să stabilească cercul de relații - natura lui; dacă este vizitat de cetățeni străini; concepțiile și preocupările lui". De asemenea, reclamantul a mai făcut referire la consemnarea ofițerului din Raportul privind rezultatul contactării candidatului O.P.

din Miercurea Ciuc, potrivit căreia, în momentul recrutării, pârâtul "a dat dovadă de maturitate în gândire, precizând faptul că organele de stat trebuie să cunoască efectul acestor manifestări din străinătate în rândul autohtonilor pentru a preveni eventualele acțiuni ostile". Prin dispozițiile O.U.G. nr. 24/2008, legiuitorul a urmărit să permită accesul opiniei publice la informațiile referitoare la colaborarea cu fosta securitate a persoanelor enumerate de către art. 2, instituind o procedură prin care se poate stabili dacă acestea au desfășurat activități ce au contribuit la instaurarea și menținerea puterii totalitare comuniste, precum și la suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Așadar, este firesc a se considera că finalitatea acestui act normativ nu este pedepsirea unor persoane cu privire la care există elemente a se considera că ar fi colaborat cu regimul comunist, ci de a proteja noua democrație formată după Revoluția din anul 1989. Pornind de la condițiile cumulative impuse prin dispozițiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, prin prisma și a considerentelor de mai sus, se constată că din analiza actelor depuse la dosar de către C.N.S.A.S.

nu rezultă că informațiile furnizate de pârât prin nota invocată în prezenta acțiune (nota informativă din 16 decembrie 1988) ar fi denunțat activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist care să fie de natură a viza îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în condițiile în care informarea respectivă are un caracter general și privește aprecierile unei persoane față de politicile altui stat aparținând blocului socialist (Ungaria), nefiind făcută nicio referire la intenția unei persoane de a pleca din România, astfel încât nu pot fi reținut susținerile reclamantului că pârâtul ar fi oferit informații despre o atitudine extrem de gravă din perspectiva regimului.

În ceea ce privește sintagma activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist din perspectiva rațiunii și finalității legii, se apreciază că, în lipsa unei definiții legale, trebuie avut în vedere ceea ce autoritățile regimului comunist considerau, factum notorium, ca fiind activități și/sau atitudini potrivnice regimului, întrucât aprecierea proprie a acestora era cea care declanșa luarea de măsuri împotriva persoanelor vizate de delațiuni, aceste autorități fiind cele care defineau în mod absolut discreționar atât ceea ce era permis, cât și ceea ce era interzis în societatea românească, fapt caracteristic, de altfel, tuturor regimurilor totalitare.

În speță, se apreciază că simpla referire la politica într-un anumit domeniu a altui stat aparținând blocului socialist (Ungaria), chiar dacă viza regimul pașapoartelor, fără nicio altă informație privind intenția persoanei respective de plecare definitivă din țară și stabilire în țări capitaliste, nu poate fi privită ca o atitudine potrivnică regimului comunist și considerată ca periculoasă pentru securitatea acestuia. Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs reclamantul. În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ., se arată că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008, instanța de judecată apreciind în mod greșit că informațiile furnizate de pârât nu se refereau la atitudini sau activități potrivnice regimului comunist. Înalta Curte, examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurent, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc. civ., constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare. Potrivit prevederilor art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității, cu modificările și completările ulterioare, prin colaborator al Securității se înțelege "persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului". Pentru constatarea calității de colaborator al Securității, în sensul dispozițiilor legale citate, se cere întrunirea a două condiții cumulative: pe de o parte, prin informațiile furnizate lucrătorilor Securității să fie denunțate activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și, pe de altă parte, aceste informații să fi vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În cauză, cum judicios și corect motivat a reținut și instanța de fond, nu sunt îndeplinite cele două condiții cumulative expres prevăzute de lege pentru constatarea calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe intimat, întrucât informațiile furnizate organelor de securitate prin notele informative depuse de reclamant la dosar nu conțin, în mod esențial, referiri la activități și atitudini vădit și preponderent potrivnice regimului totalitar comunist. Contrar susținerilor recurentului, simpla referire la politica într-un anumit domeniu a altui stat aparținând blocului socialist (Ungaria), chiar dacă viza regimul pașapoartelor, nu poate fi considerată, prin ea însăși, o atitudine "potrivnică regimului comunist, în lipsa altor informații privind intenția persoanei respective de a părăsi definitiv țara și de a se stabili în țări capitaliste.

Că așa este, rezultă în mod clar și din reacția ofițerilor Securității, consemnată în înscrisurile atașate la dosar și evidențiată de recurent în cererea de recurs, potrivit căreia se impuneau noi măsuri de verificare a celui denunțat, pentru a se stabili "cercul de relații - natura lui; dacă este vizitat de cetățeni străini; concepțiile și preocupările lui"; nu era suficientă, deci, simpla informare referitoare la comentariile pozitive la adresa politicii privind regimul pașapoartelor din altă țară, ci se impunea a se stabili dacă aceste comentarii ascundeau o eventuală intenție de a părăsi țara. Așadar, prin modul lor de redactare, aceste note nu pot fi considerate denunțuri privind "atitudini potrivnice regimului comunist", în sensul dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008. Pentru considerentele arătate, constatându-se că, în cauză, instanța de fond a dat prevederilor legale incidente o interpretare corectă și a făcut o corectă aplicare a acestora la speță, recursul va fi respins, ca nefondat, menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul C.N.S.A.S. împotriva Sentinței nr. 1071 din 21 martie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 24 iunie 2014. Procesat de GGC - GV