ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2705/2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2705/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.

Circumstanțele cauzei

1.

Cererea de chemare în judecată

Prin

cererea înregistrată pe rolul Curții Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, sub nr. 4624/2/2012, reclamantul Județul Prahova prin

Președintele Consiliului Județean Prahova a solicitat, în contradictoriu cu

pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT), pronunțarea unei

hotărâri judecătorești prin care să se dispună:

(i)

anularea Deciziei nr. 57 din 25 aprilie 2012 emisă de Comisia de soluționare a

contestației din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului;

(ii)

anularea Notei de constatare nr. CA-20460 din 16 martie 2012 emisă de către

Direcția Control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare, cu consecința

anularii aplicării corecției financiare de 75%.

2.

Hotărârea-primei instanțe

Prin

Sentința civilă nr. 6600 din 19 noiembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a dispus:

admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Curții de Conturi a

României prin Autoritatea de Audit, respingerea acțiunii în contradictoriu cu

aceasta și respingerea acțiunii, în rest, ca neîntemeiată.

Pentru

a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:

Dispozițiile

art. 16

1

din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 conform

cărora instanța poate introduce în cauză și alte subiecte de drept nu își

găsesc aplicare în cauza de față, întrucât Curtea de Conturi nu este emitentul

actelor ce fac obiectul litigiului. Susținerea pârâtului în sensul că emiterea

raportului de audit s-ar subsuma unei operațiuni administrative premergătoare

aflate la baza actului a cărui anulare se solicită nu justifică legitimarea

procesuala pasivă a Autorității de Audit, în lipsa unui capăt de cerere

formulat în contradictoriu cu aceasta.

Autoritatea

pârâtă, prin direcția de specialitate, a dispus efectuarea unei verificări

documentare ce a avut drept scop investigarea aspectelor semnalate prin

Raportul de audit de operațiuni pentru POR al Autorității de Audit nr. 51648/AP

din 22 decembrie 2011 (înregistrat la MDRT sub nr. 94973 din 22 decembrie

2011), raport ce a conținut constatări cu implicații financiare referitoare la

încălcarea legislației specifice achizițiilor publice, respectiv O.U.G. nr.

34/2006.

În

ceea ce privește procedura de atribuire a contractului nr. 15205 din 23

octombrie 2009 pentru achiziționarea de lucrări, în sumă de 21.763.928 lei cu

TVA, prin raportul de audit s-a constatat faptul că autoritatea contractantă nu

a respectat în totalitate decizia Consiliului Național de Soluționare a

Contestațiilor (CNSC) nr. 4072/2C2/4523,4543 din data de 19 august 2009.

Prin

Raportul de audit nr. 51648/AP din 22 decembrie 2011 s-a stabilit aplicarea

unei corecții financiare de 100% din valoarea contractului de execuție lucrări

nr. 15205 din 23 octombrie 2009.

Echipa

de control din cadrul instituției parate a stabilit inițial că se impune

aplicarea unei corecții de doar 25% din valoarea contractului de execuție

lucrări nr. 15205 din 23 octombrie 2009, ce a fost aplicată prin Nota de

constatare nr. 59929 din 08 august 2011.

Ulterior,

întrucât decizia autorității de audit nu a fost respectată în integralitatea

acesteia, s-a procedat la încheierea Notei de constatare nr. 20460 din 16 martie

2012, prin care a fost aplicată o corecție financiară de 75% pentru contractul

de execuție lucrări nr. 15205 din 23 octombrie 2009, diferența de 25% fiind

aplicată, prin Nota de constatare nr. 59929 din 08 august 2011.

Prima

notă de constatare a fost contestată în instanță, cererea de anulare a acesteia

formulată de Unitatea Administrativ Teritorială Județul Prahova fiind respinsă

prin Sentința civilă nr. 2182 din 27 martie 2012, pronunțată de Curtea de Apel

București în Dosarul nr. 9431/2/2011.

Prin

urmare, aspectele de fapt și de drept care au stat la baza aplicării corecției

financiare, aspecte conținute în Raportul de audit, au mai fost cercetate de o

instanță de judecată care s-a pronunțat în sensul că în cauză nu există motive

de natură să conducă la, anularea actului administrativ.

Cu

privire la apărările reclamantei, în sensul că a respectat dispozițiile O.U.G.

nr. 34/2006, s-a constatat că în mod corect a fost reținută existența unei

nereguli, în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, având

în vedere încălcarea dispozițiilor O.U.G. nr.  34/2006, constatată de CNSC prin

Decizia nr. 4072/2C2/4523/4543 din 19 august 2009, prin care s-a dispus

modificarea documentației de atribuire conform aspectelor menționate în

motivarea deciziei și continuarea procedurii după modificarea documentației.

Deși

dispozițiile art. 280 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 sunt foarte clare,

autoritatea contractantă nu a dus la îndeplinire dispozițiile cuprinse în

decizia CNSC și a continuat procedura de atribuire, desemnând ofertantul

câștigător cu care a încheiat contractul, de achiziție publică.

De

altfel, aceste aspecte au fost tranșate cu putere de lucru judecat prin

Sentința civilă nr. 2182 din 27 martie 2012 a Curții de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Prin

aceeași sentință s-a apreciat și asupra apărărilor reclamantei legate de

Raportul de activitate întocmit de DGFP Prahova - Compartimentul Verificare

Achiziții Publice în luna octombrie 2009, ca urmare a verificării aspectelor

procedurale privind procedura de licitație deschisa organizată de Consiliul

Județean Prahova. Instanța a reținut că acest raport nu face dovada

nelegalității actelor administrative contestate de reclamant, având în vedere

că cele mai multe dintre aspectele verificate sunt: aspecte procedurale care se

referă la respectarea termenelor reglementate de O.U.G. nr. 34/2006, precum și

la legalitatea inițierii procedurii conform art. 6 alin. (1) din H.G. nr.

925/2006.

Critica

referitoare la nemotivarea deciziei de soluționare a contestației formulate

împotriva notei de constatare este neîntemeiată, întrucât din conținutul

deciziei se reține că este motivată atât în fapt, cât și în drept, fiind

analizate criticile menționate în contestație.

Referitor

la pretinsa nerespectare a dispozițiilor art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, se

constată că datele suplimentare care justifică reluarea activității de control

sunt reprezentate de Raportul de audit de operațiuni pentru POR nr. 516148/AP

din 22 decembrie 2011, împrejurare care, sub aspect procedural legitimează

pârâta să întocmească o nouă notă de constatare.

În

concluzie, prima instanță a apreciat că în mod corect s-a constatat existența

unei nereguli în sensul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 și s-a

făcut aplicarea dispozițiilor art. 27 din această ordonanță, astfel că a dispus

respingerea acțiunii reclamantei, ca neîntemeiată.

3.

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva

Sentinței civile nr. 6600 din 19 noiembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a formulat

recurs, în termen legal, reclamantul Județul Prahova prin Președintele

Consiliului Județean Prahova, susținând că a fost dată cu aplicarea greșită a

legii - art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru următoarele motive:

3.1.

În mod eronat instanța de fond a motivat hotărârea atacată prin raportare la

Sentința civilă nr. 2182 din 27 martie 2012, pronunțată de Curtea de Apel

București.

Astfel,

Sentința civilă nr. 2182/2012 nu este irevocabilă, Înalta Curte urmând să se

pronunțe asupra legalității și temeiniciei acesteia.

Totodată,

Înalta Curte s-a pronunțat în sensul că asupra legalității actului

administrativ reprezentat de Nota de Constatare nr. CA-20460 din 16 martie 2012

planează o îndoială serioasă, prin Decizia civilă nr. 5401 din 14 decembrie

2012.

Mai

mult, argumentele reținute de instanța de fond în Sentința civilă nr. 2182 din

27 martie 2012 nu pot constitui mutatis mutandis și motivația menținerii

corecției de 75% din Sentința civilă nr. 6600 din 19 noiembrie 2012, întrucât

prima corecție financiară de 25% a fost aplicată urmare a unei analize atât a

situației de fapt, cât și a textelor legale incidente, în timp ce corecția de

75% a fost stabilită urmare a preluării recomandărilor auditorilor publici,

fără o analiza măcar formală, nici a situației de fapt și nici a dispozițiilor

legale incidente.

3.2.

Instanța de fond a analizat formal criticile reclamantului privind legalitatea

actelor administrative contestate, preferând să preia argumentele reținute în

decizia CNSC și ulterior consemnate și în considerentele Sentinței civile nr.

2182 din 27 martie 2012.

Din

înscrisurile existente la dosarul cauzei rezultă că reclamantul, în calitate de

autoritate contractantă, a remediat din mers aspectele reținute de CNSC, dovadă

în acest sens fiind procesele verbale intermediare de evaluare a ofertelor,

încheiate de Comisia de evaluare, potrivit cărora toate societățile care au

depus oferte, singure sau împreună cu alte societăți, au fost eligibile.

Este

de neînțeles cum instanța de fond nu a sesizat celeritatea și chiar

superficialitatea cu care atât organele de control, cât și Comisia de

soluționare a contestației, s-au conformat recomandării auditorilor publici

externi, de a dispune aplicarea corecției de 100%, făcând abstracție de faptul

că acest contract atribuit "fără respectarea dispozițiilor legale

incidente" a fost executat la 16 mai 2010, mai devreme cu un an decât data

stabilită (02 iunie 2011).

3.3.

Instanța de fond a analizat formal și susținerea reclamantului potrivit căreia

actele administrative contestate au fost încheiate fără respectarea

dispozițiilor art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011.

Din

analiza înscrisurilor depuse la dosar rezultă foarte clar faptul că nu au

existat alte date necunoscute la desfășurarea primului control, finalizat prin

încheierea Notei de constatare nr. CA-59929 din 08 august 2011.

Singura

așa-zisă dată suplimentară, apărută ulterior încheierii Notei de constatare nr.

CA-59929 din 08 august 2011, este Raportul,de: audit de operațiuni pentru POR

nr. 516148/AP din 22 decembrie 2011. Acest Raport de audit nu reprezintă însă

decât o reiterare a Raportului de audit nr. 50858 din 15 iulie 2011 încheiat de

Autoritatea de Audit din Cadrul Curții de Conturi.

Astfel,

din perspectiva dispozițiilor art. 31 din O.U.G. nr, 66/2011 coroborate cu cele

ale art. 14 din H.G. nr. 875/2011, Nota de constatare nr. CA-20460 din 16

martie 2012 este lovită de nulitate absolută, atâta vreme cât a fost încheiată

cu nerespectarea acestor dispoziții legale.

În

concluzie, pentru motivele prezentate, recurentul a solicitat admiterea

recursului, modificarea Sentinței civile nr. 6600 din 19 noiembrie 2012, în

sensul admiterii acțiunii formulate de reclamantul Județul Prahova prin

Președintele Consiliului Județean Prahova.

4.

Apărările formulate în cauză

Intimatul

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (fost Ministerul

Dezvoltării Regionale și Turismului) a solicitat, prin întâmpinare, respingerea

recursului ca nefondat, invocând în special următoarele apărări:

4.1.

Recursul declarat de reclamant este lipsit de interes, având în vedere

prevederile O.G. nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare

pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare

aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul

achizițiilor publice, act normativ intrat în vigoare la 02 august 2013, precum

și faptul că toate sumele reținute de la reclamant în temeiul Notei de

constatare nr. 20460 din 16 martie 2012 i-au fost restituite de autoritatea

pârâtă prin nota nr. 72836 din 11 octombrie 2013 și OP nr. 10897/2013.

4.2.

Critica recurentului, conform căreia instanța de fond a motivat hotărârea

;atacată prin raportare la Sentința civilă nr. 2182 din 27 martie 2012,

pronunțată de Curtea de Apel București, nu mai este de actualitate, întrucât

Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat pe recursul promovat

împotriva acestei sentințe, respingându-l ca lipsit de interes prin Decizia nr.

7466 din 28 noiembrie 2013.

4.3.

Recurentul nu a dus la îndeplinire dispozițiile cuprinse în decizia CNSC, care

este executorie conform art. 280 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, desemnând

ofertantul câștigător cu care a încheiat contractul de achiziție publică. Aceste

aspecte au fost tranșate cu putere de lucru judecat prin Sentința civilă nr.

2182 din 27 martie 2012 a Curții de Apel București.

4.4.

Referitor la nerespectarea dispozițiilor art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011,

critica recurentului este neîntemeiată, întrucât datele suplimentare care au

legitimat autoritatea pârâtă să întocmească o nouă notă de constatare sunt

reprezentate de Raportul de operațiuni pentru POR nr. 516148/AP din 22

decembrie 2011, încheiat de Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi a

României.

II.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză

Examinând

sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și

lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, inclusiv art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul

Județul Prahova prin Președintele Consiliului Județean Prahova este nefondat,

pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

1.

Argumente de fapt și de drept relevante

Reclamantul

Județul Prahova prin Președintele Consiliului Județean Prahova a supus

controlului de legalitate Nota de constatare nr. CA-20460 din 16 martie 2012

emisă de MDRT - Direcția Control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare și

Decizia nr. 57 din 25 aprilie 2012 emisă de MDRT - Comisia de soluționare a

contestației.

Soluția

pronunțată de prima instanță, în sensul respingerii cererii de anulare a

actelor administrative contestate, este rezultatul interpretării și aplicării

corecte a dispozițiilor legale incidente.

Astfel,

Nota de constatare nr. CA-20460 din 16 martie 2012 a fost emisă pe baza

constatărilor și recomandărilor consemnate în Raportul de audit de operațiuni

pentru POR nr. 51648/AP din 22 decembrie 2011, înregistrat la MDRT sub nr.

94973 din 22 decembrie 2011, raport întocmit de Autoritatea de Audit din cadrul

Curții de Conturi a României.

Implementarea

recomandărilor formulate de Autoritatea de Audit este obligatorie pentru

autoritățile cu atribuții în gestionarea fondurilor europene, potrivit art. 5

lit. c), art. 21 și art. 24 din O.U.G. nr. 66/2011 și art. 511 din Regulamentul

aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 130/2010.

Raportul

de audit nr. 51648/AP din 22 decembrie 2011 are regimul juridic al unei

operațiuni administrative, iar asupra legalității acestuia prima instanță nu a

fost sesizată să se pronunțe odată cu solicitarea de anulare a Notei de

constatare nr. CA-20460 din 16 martie 2012 și a Deciziei nr. 57 din 25 aprilie

2012.

Constatările

cu caracter obligatoriu ale Autorității de Audit au vizat procedura de

atribuire a contractului nr. 15205 din 23 octombrie 2009 pentru achiziția de

lucrări, în care autoritatea contractantă nu a respectat în totalitate Decizia

CNSC nr. 4072//2C2/4523/4543: din 19 august 2009, contractul de lucrări încheiat

în aceste condiții fiind lovit de nulitate absolută, potrivit art. 280 alin.

(3) din O.U.G. nr. 34/2006.

În

mod just prima instanță a dat eficiență prezumției puterii lucrului judecat,

constatând că susținerile reclamantului privitoare la inexistența unei nereguli

în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 nu mai pot fi

repuse în discuție în acest cadrul procesual, atât timp cât instanța se

pronunțase asupra lor prin Sentința civilă nr. 2182 din 27 martie 2012 a Curții

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Această

sentință a rămas irevocabilă, prin respingerea recursului ca lipsit de interes,

prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 7466 din 28 noiembrie

2013.

În

aceste circumstanțe, este neîntemeiată critica recurentului ce vizează

motivarea hotărârii primei instanțe prin raportare la Sentința civilă nr. 2182

din 27 martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București.

Relativ

la afirmațiile recurentului, în sensul că a respectat prevederile O.U.G. nr.

34/2006 și că a remediat toate deficiențele reținute în decizia CNSC, Înalta

Curte observă că, și pe calea prezentului recurs, sunt reiterate aspectele de

fapt și de drept asupra cărora instanța a statuat irevocabil prin Sentința

civilă nr. 2182 din 27 martie 2012.

Procedând

în această modalitate, recurentul tinde să lipsească de efectele lucrului

judecat hotărârea irevocabilă a instanței, ceea ce nu este permis, în

considerarea principiului securității raporturilor juridice.

Referitor

la pretinsa nerespectare a dispozițiilor art 31 din O.U.G. nr. 66/2011, în

activitatea de reverificare și constatare a neregulilor în procedura de

achiziție publică, Înalta Curte reține netemeinicia susținerilor recurentului,

în speță fiind vorba de date suplimentare, reprezentate de Raportul de audit

nr. 516148/AP din 22 decembrie 2012 întocmit de Autoritatea de Audit din cadrul

Curții de Conturi a României.

2.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru

toate considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și

art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004/cu

modificările și completările ulterioare, Înalta Curte va respinge recursul

declarat de reclamantul Județul Prahova prin Președintele Consiliului Județean Prahova,

ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de reclamantul Județul Prahova prin Președintele Consiliului

Județean Prahova împotriva Sentinței civile nr. 6600 din 19 noiembrie 2012 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată,

în ședință publică, astăzi 10 iunie 2014.

Procesat

de GGC - GV