ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3227/2014

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată și înregistrată pe

rolul Curții de Apel Oradea sub nr. 190/35/2013 la data de 17 mai 2013,

reclamantul S.F. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel

București, constatarea invalidității/nulității absolute a citației din data de

21 martie 2008, emisă în Dosarul nr. 28444/3/2007, respectiv anularea acestei

citații, apreciind obiectul cererii sale la suma totală netă de 1.000.000 RON.

Prin Sentința nr.

153/2013 CA-PI din 30 septembrie 2013, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a

civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins ca inadmisibilă

acțiunea formulată de reclamantul S.F., în contradictoriu cu pârâta Curtea de

Apel București.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs reclamantul S.F.

Prin Raportul întocmit

la data de 7 februarie 2014, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc.

civ., Completul de filtru învestit cu soluționarea dosarului de față a apreciat

că recursul nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (2)

C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 486 alin. (3) și ale art. 176

pct. 2 din C. proc. civ., întrucât:

- la cererea de

recurs nu a fost atașată împuternicirea avocatului recurentului, deși această

obligație legală i-a fost pusă în vedere prin rezoluția din data de 12

noiembrie 2013;

- motivele invocate

de recurent nu se încadrează în vreunul din cazurile de casare prevăzute la

art. 488 C. proc. civ.

Prin Încheierea din

27 martie 2014 completul a dispus comunicarea raportului întocmit în

conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3), prin care s-a apreciat

ca fiind fundamentată soluția de anulare a recursului.

Părțile nu au depus

la dosar punct de vedere față de raportul întocmit în cauză.

Examinând cererea de

recurs prin prisma dispozițiilor incidente, Înalta Curte va face aplicarea

dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

În speță, astfel cum

s-a reținut și în raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2)

și (3) C. proc. civ., republicat, cererea de recurs nu îndeplinește cerințele

de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., coroborate cu

prevederile art. 486 alin. (3) și ale art. 176 pct. 2 din C. proc. civ.,

întrucât la cererea de recurs nu a fost atașată împuternicirea avocatului

recurentului.

În cauză, cererea de

recurs nu a fost formulată și semnată de avocat, recurentul nu a indicat

numele, prenumele și domiciliul profesional al avocatului care formulează

cererea, iar la cererea de recurs nu a fost atașată împuternicirea avocațială,

deși această obligație legală i-a fost pusă în vedere recurentului prin

rezoluția din data de 12 noiembrie 2013, comunicată recurentului la data de 18

noiembrie 2013.

În conformitate cu

prevederile art. 13 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ., republicat, în recurs

cererile și concluziile părților nu pot fi formulate și susținute decât prin

avocat sau, după caz, consilier juridic.

Potrivit

dispozițiilor art. 83 alin. (3) C. proc. civ., raportat la art. 13 alin. (2) C.

proc. civ., la redactarea cererii și a motivelor de recurs, precum și în

exercitarea și susținerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate și,

după caz, reprezentate, sub sancțiunea nulității, numai de către un avocat, în

condițiile legii, cu excepția situației în care partea sau mandatarul acesteia,

soț sau rudă până la gradul al doilea inclusiv, este licențiat în drept.

Pe de altă parte,

recurentul nu indică și nu dezvoltă vreunul din motivele de recurs prevăzute de

art. 488 C. proc. civ. și nu aduce sentinței atacate vreo critică, ce ar putea

fi încadrată într-unul din motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc.

civ., partea exprimându-și doar nemulțumirea față de soluția primei instanțe.

Prin urmare,

susținerile recurentului nu reprezintă critici împotriva sentinței recurate și

ca atare nu pot fi apreciate ca fiind motive de nelegalitate pe care să se

întemeieze calea de atac, astfel cum prevăd dispozițiile art. 486 alin. (1)

lit. d) C. proc. civ., republicat.

Dispozițiile art. 486

alin. (3) C. proc. civ., republicat, prevăd că mențiunile prevăzute la alin.

(1) lit. a) și c) - e), precum și cerințele menționate la alin. (2), sunt

prevăzute sub sancțiunea nulității.

De asemenea, potrivit

art. 489 alin. (2) C. proc. civ., republicat, recursul este nul în cazul în

care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art.

488 din același cod.

Pentru considerentele

expuse, în temeiul art. 493 alin. (5), coroborat cu art. 486 alin. (3), art.

489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte, constituită în

Complet de filtru, va constata nulitatea recursului formulat, ținând seama și

de prevederile art. 499 din același cod, decizia urmând a fi comunicată

părților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de reclamantul S.F. împotriva Sentinței nr. 153/2013 CA-PI din 30

septembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal.

Fără nici o cale de

atac.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 11 septembrie 2014.

Procesat de GGC - LM