ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2430/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2430/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
Hotărârea pronunțată de instanța de fond
Prin Sentința nr. 221 din 8 octombrie 2013 a Curții de Apel Ploiești a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării actului administrativ formulată de S.I. în contradictoriu cu Ministerul Transporturilor.
Cererea de recurs
Prin cererea de recurs formulată, reclamantul a criticat hotărârea instanței de fond ca netemeinică și nelegală, arătând că instanța nu a cercetat cu diligența necesară cererea formulată, nu a reținut și nu a aplicat corect dispozițiile actelor normative de nivel superior național și european.
A precizat că a probat temeinicia cererii formulate cu înscrisuri, iar din toate actele depuse rezultă prejudiciul material previzibil ce se poate produce în viitorul apropiat, însă instanța de fond nu a ținut cont de acestea, fiind indicate ca temei al recursului formulat dispozițiile art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ.
Apărările intimatului
Ministerul Transporturilor, la data de 19 februarie 2014, a depus întâmpinare cu respectarea condițiilor prevăzute de art. XVII alin. (3) teza a doua C. proc. civ., prin care a invocat excepția nulității recursului și excepția lipsei de interes în promovarea acestei căi de atac.
Procedura de soluționare a recursului
4.1. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru
Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) Noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 24 martie 2014, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din Noul C. proc. civ.
Părțile nu au depus puncte de vedere referitoare la concluziile raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului.
4.2. Cu privire la incidența în cauză a dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. a), e) și alin. (2) C. proc. civ.
Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat a constatat că recursul nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), e) și alin. (2) C. proc. civ.
Astfel, completul de filtru a constatat că cererea de recurs nu cuprinde numele, prenumele și domiciliul profesional al avocatului care întocmește cererea de recurs și nici nu este semnată de avocat, că recurentul nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 de lei, datorată conform art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013.
De asemenea, se constată că, la cererea de recurs, nu a fost depusă împuternicire avocațială.
S-a constatat că în raport cu dispozițiile art. 487 C. proc. civ., recursul a fost motivat cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, având în vedere faptul că sentința a fost comunicată reclamantului la data de 29 octombrie 2013, iar cererea de recurs a fost înregistrată la instanța de fond la data de 7 noiembrie 2013, cu depășirea termenului de 5 zile prevăzut de lege.
4.3. Soluția instanței de recurs. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, având în vedere că cererea de recurs nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute de lege, în temeiul art. 493 alin. (5) din Noul C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul formulat de S.I. împotriva Sentinței nr. 221 din 8 octombrie 2013 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 mai 2014.
Procesat de GGC - CL