Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.09.2015
respins

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1795/2015

HOTĂRÂRE
23.09.2015
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1795/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 18 februarie 2015, revizuenții B.G., B.C.P. și B.M. au solicitat, în contradictoriu cu intimatul C.V., revizuirea Deciziei nr. 6 din 16 ianuarie 2015 a Tribunalului Gorj, susținând că este contradictorie cu mai multe hotărâri judecătorești, respectiv: Sentința civilă nr. 198 din 28 ianuarie 2009 a Judecătoriei Motru, definitivă prin Decizia nr. 1157 din 29 aprilie 2009 a Tribunalului Gorj; Decizia nr. 2436 din 2 noiembrie 2010 a Tribunalului Gorj; Decizia nr. 1640 din 16 iunie 2005 a Curții de Apel Craiova. S-a susținut, conform precizărilor ulterioare (față de indicarea inițială, ca temei juridic al cererii, a dispozițiilor art. 509 pct. 8 C. proc.

civ.) că este incident motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., întrucât decizia atacată nesocotește autoritatea de lucru judecat a celor statuate prin hotărârile judecătorești menționate. Astfel, pentru pronunțarea Deciziei nr. 6 din 6 ianuarie 2015, Tribunalul Gorj a procedat la o reanalizare a situațiilor de fapt în materia fondului funciar, soluționate irevocabil prin hotărârile anterioare, reinterpretând eronat aspecte lămurite în litigiile dintre părți. S-a arătat că în considerentele deciziei a cărei anulare se cere, s-a reținut că „pronunțarea unei hotărâri prin care organul local a fost obligat să întocmească și să înainteze documentația pentru eliberarea titlului de proprietate nu are putere de lucru judecat în ceea ce privește persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, deoarece nu s-a verificat îndreptățirea vânzătoarelor C.N.

și C.P. la reconstituirea dreptului și pe de altă parte, pentru aceleași suprafețe de teren există deja eliberat un proces-verbal de punere în posesie”, fără să se observe că acel proces-verbal era modificat ca urmare a îndreptării unei erori materiale. Or, Sentința nr. 198 din 28 ianuarie 2008 fiind irevocabilă potrivit Deciziei nr. 1157 din 29 aprilie 2009 - proces în care a fost parte, ca intervenient-reclamant, și C.V. - nu putea fi nesocotit ceea ce statuase aceasta. În plus, Decizia nr. 6 din 16 ianuarie 2015 desființează, prin soluția pronunțată, și efectele Sentinței nr. 2436 din 2 noiembrie 2010, pe baza susținerii eronate că în acest litigiu nu s-ar fi analizat fondul pretențiilor reclamantului.

La fel, Tribunalul Gorj nu a ținut cont nici de Decizia nr. 1640 din 16 iunie 2005 a Curții de Apel Craiova, prin care s-a stabilit că terenul solicitat de C.V. nu se suprapune cu terenul autoarei revizuenților. Intimatul nu a formulat întâmpinare prevăzută de art. 326 alin. (2) C. proc. civ. Analizând aspectele deduse judecății prin intermediul căii extraordinare de atac promovate, Înalta Curte constată caracterul lor nefondat potrivit următoarelor considerente: - Dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., care au constituit fundamentul juridic al cererii de revizuire, sancționează încălcarea, nesocotirea de către o hotărâre judecătorească a celor statuate jurisdicțional anterior și intrate în autoritatea lucrului judecat (ajungându-se astfel, la „hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate”).

Nu se regăsește ipoteza textului în situația în care cea de-a doua instanță, fără să ignore ceea ce a dezlegat instanța anterioară dimpotrivă, își bazează judecata pe aceste statuări. Modalitatea în care interpretează și aplică efectele judecăților anterioare nu deschide însă - în ipoteza în care partea ar fi nemulțumită de aceste evaluări - calea revizuirii, întrucât ar însemna să se pună în discuție tocmai autoritatea de lucru judecat a acestei din urmă hotărâri. Altfel spus, criticile prin care partea susține nelegalitatea hotărârii prin care instanța ultimă ar fi interpretat și aplicat rezultatul judecăților anterioare nu pot fi valorificate prin intermediul revizuirii prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc.

civ. Asemenea critici nu pot semnala aspecte de contrarietate a hotărârilor, ci eventual de nelegalitate, ceea ce ar însemna, în realitate, promovarea unui alt recurs (cale de atac epuizată deja). Or, este tocmai ceea ce se reclamă în speță atunci când, susținând contrarietatea de hotărâri și nesocotirea autorității de lucru judecat, revizuenții ignoră faptul că toate hotărârile la care fac referire au fost avute în vedere de instanță la momentul pronunțării Deciziei nr. 6 din 16 ianuarie 2015 a Tribunalului Gorj. Astfel, cu referire la Decizia nr. 1640 din 16 iunie 2005 a Curții de Apel Craiova, s-a reținut că prin aceasta a fost confirmată soluția de respingere a acțiunii lui C.V. (întrucât prin procesul-verbal de punere în posesie contestat, eliberat în favoarea autoarei B.M., nu a fost afectat dreptul de proprietate al reclamantului) dar că, după eliberarea acestui proces-verbal, reclamanta B.M.

a promovat o nouă acțiune solicitând întocmirea documentației necesare eliberării titlului de proprietate (admisă prin Sentința nr. 2677 din 18 decembrie 2002 a Judecătoriei Motru). În continuare, aceasta a promovat o altă acțiune, solicitând obligarea Comisiei locale Glogova să procedeze la punerea sa în posesie, acțiune admisă prin Sentința civilă nr. 198 din 28 ianuarie 2009 a Judecătoriei Motru. În cadrul acestui dosar, C.V. a avut calitatea de intervenient în interes propriu, cererea de intervenție fiindu-i însă respinsă, cu motivarea că își fundamentează dreptul pe hotărâri judecătorești ce validează convenții în care B.M. nu a avut calitatea de parte.

De asemenea, s-a făcut referire la soluția conținută de Sentința civilă nr. 2436 din 2 noiembrie 2010 a Judecătoriei Motru (irevocabilă prin Decizia nr. 1046 din 21 aprilie 2011 a Tribunalului Gorj), prin care s-a respins acțiunea în revendicare a lui C.V., întrucât s-a considerat că trebuie dată prioritate titlului eliberat în procedura Legii nr. 18/1991, în comparație cu cel validat printr-o hotărâre judecătorească. Reținând toate aceste statuări jurisdicționale anterioare, Tribunalul Gorj a concluzionat, în adoptarea Deciziei nr. 6 din 16 ianuarie 2015, că în realitate, pretențiile reclamantului C.V. vizând imobilul în litigiu și pretinsul său drept de proprietate n-au primit niciodată o dezlegare pe fond.

În acest context, instanța a procedat la analiza calității acestuia de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, evaluând deopotrivă dreptul autoarelor sale (obiect al convențiilor validate prin hotărâri judecătorești), cât și dreptul pârâtei B.M. S-a concluzionat, urmare a verificărilor și analizei realizate, că autoarele reclamantului, C.N. și C.P., au fost cele care, anterior cooperativizării, au deținut în proprietate terenurile în dispută, au formulat cerere potrivit Legii nr. 18/1991, fiind astfel persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului.

Rezultă, potrivit celor expuse, nu numai că instanța, la momentul pronunțării Deciziei nr. 6 din 16 ianuarie 2015 (atacate pe calea revizuirii), nu a ignorat judecățile și hotărârile anterioare ci, dimpotrivă, și-a bazat raționamentul pe acestea pentru a putea stabili dacă fondul dreptului a fost disputat până în prezent și dacă prin soluțiile anterioare s-a recunoscut sau nu un acces efectiv la justiție. Împrejurarea că modalitatea în care a fost făcută aplicarea efectelor hotărârilor judecătorești pronunțate deja nemulțumește pe una dintre părți, nu-i deschide acesteia calea revizuirii întemeiate pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ., neregăsindu-se ipoteza unor hotărâri potrivnice.

În realitate, așa cum s-a menționat anterior, revizuenții critică pe aspecte de nelegalitate decizia a cărei revizuire o solicită și nu pentru că aceasta ar fi încălcat autoritatea de lucru judecat a unor hotărâri (pe al căror efect pozitiv, dat de modalitatea în care au procedat la dezlegarea unor aspecte litigioase, s-a sprijinit de fapt, decizia pretinsă a fi revizuită). Pentru toate considerentele expuse anterior, cererea de revizuire a fost găsită nefondată și va fi respinsă în consecință.

D E C I D E Respinge, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de B.G., B.C.P. și B.M. împotriva Deciziei nr. 6 din 16 ianuarie 2015 a Tribunalului Gorj, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 septembrie 2015.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2017-05-23
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 874/2017
Decizia nr. 501 din 21 mai 2014 a Tribunalului Gorj, are caracter definitiv, fiind pronunțată în soluționarea unei cereri de apel de către o instanță de apel (într-o cauză având ca obiect fond funciar). Prin urmare, Decizia nr. 886 din 29 i
ÎCCJ 2014-05-20
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1494/2014
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Învestită cu soluționarea în fond a cauzei, Judecătoria Tg-Jiu prin sentința civilă nr. 2814 din 25 martie 2011 a admis cererea formulată de reclamantul DD.D. și a constatat nulitatea absolută a
ÎCCJ 2013-10-24
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4752/2013
ă de atac precum revizuirea. Învederează că înțelege să se prevaleze de Sentința nr. 2851 din 9 decembrie 2009 pronunțată în Dosarul nr. 3312/263/2009 al Judecătoriei Motru, rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului decla
ÎCCJ 2016-02-25
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 528/2016
a dosarului din această perspectivă nu poate fi realizată. 3. Cu privire la fondul cererii de revizuire. Se va constata că prin sentința civilă nr. 9628 din 17 noiembrie 2011 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu, rămasă irevocabilă prin Deci
ÎCCJ 2009-06-26
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2474/2009
decedată), P.I.I., P.M., P.C. și M.E. Astfel, a fost admisă excepția autorității de lucru judecat privind anularea titlului de proprietate nr. 203954 din 24 august 1995 emis pe numele pârâților moștenitori ai lui P.I. și pe fond a respins a
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă