ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2634/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2634/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea pronunțată de instanța de fond Prin cererea înregistrată, inițial, pe rolul Tribunalului Covasna, secția civilă, la data de 19 aprilie 2013, reclamantul Municipiul Sfântu Gheorghe a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.D.R.A.P., anularea notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 3 ianuarie 2013 emise de pârât și a deciziei din 6 martie 2013 a Comisiei de Soluționare a Contestațiilor din cadrul M.D.R.A.P. de respingere a contestației împotriva notei de constatare. Prin sentința civilă nr. 2424 din 3 octombrie 2013, Tribunalul Covasna a admis excepția necompetenței materiale invocată de pârât prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel Brașov.
Prin sentința civilă nr. 230 din 6 decembrie 2013, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea reclamantului, ca nefondată. 2. Cererea de recurs Împotriva acestei hotărâri reclamantul Municipiul Sfântu Gheorghe prin Primar a formulat recurs, în condițiile art. 483 C. proc. civ. 2.1. Motivele de casare În susținerea recursului declarat, recurentul-reclamant a invocat motivele de nelegalitate reglementate la art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată. 3. Procedura de soluționare a recursului 3.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și alin. (3) C. proc.
civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 21 ianuarie 2015, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Prin încheierea din 18 martie 2015, completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și pe cale de consecință a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond a recursului. 3.2. Cu privire la fondul recursului. Renunțarea la acțiunea introductivă. Recurentul-reclamant a depus, la data de 24 iunie 2015, cerere de renunțare la judecata acțiunii introductive, întemeiată pe art. 406 alin. (1), alin. (5) și alin. (6) C. proc.
civ., motivat de faptul că prin adresa din 6 martie 2014 a M.D.R.A.P., Direcția Generală Programe Europene, s-a stabilit, în legătură cu contractul de achiziție din 28 mai 2010, stingerea debitului în sumă de 227.130,64 RON pentru care beneficiarul nu mai are calitatea de debitor, conform art. 4 alin. (1) lit. d) din Ordinul nr. 2544/2013, și plata către beneficiar a sumelor și a accesoriilor aferente, recuperate deja de către Autoritatea de Management pentru P.O.R. în sumă de 116.965,94 RON. 4. Soluția instanței de recurs Înalta Curte reține că manifestarea de voință în sensul de a se renunța la judecată reprezintă o desistare, un act de dispoziție al părții, care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil.
Potrivit prevederilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ., „Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședința de judecată, fie prin cerere scrisă”. Conform alin. (5) și alin. (6) ale aceluiași articol, „Când renunțare la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză. Renunțarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanța ierarhic superioară celei care a luat act de renunțare.
Când renunțarea are loc în fața unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărârea este definitivă.” Față de cererea recurentului-reclamant de renunțare la judecata acțiunii, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor legale anterior citate, constată că nu se mai impune examinarea motivelor de recurs, urmând a admite recursul, a anula hotărârea recurată și a lua act de renunțarea reclamantului la judecata acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursul declarat de Municipiul Sfântu Gheorghe prin Primar împotriva sentinței civile nr. 230/F din 6 decembrie 2013 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal. Anulează hotărârea sus menționată și ia act că reclamantul Municipiul Sfântu Gheorghe a renunțat la judecata acțiunii în contradictoriu cu pârâtul M.D.R.A.P. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 iunie 2015.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.