ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2182/2015

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Săliște la data de 11 noiembrie 2014 reclamantul B.O.A. a chemat în judecată pârâții B.G.C., M.R., M.A., G.R. și L.C., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța: - să constate că reclamantul împreună cu pârâții au calitatea de coproprietari asupra terenului situat în extravilanul satului Dobârca, oraș Miercurea Sibiului, jud. Sibiu, conform Titlului de proprietate emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate; - să dispună sistarea stării de indiviziune, prin atribuirea în natură a întregului teren pârâților, fără plata de sultă în favoarea reclamantului.

Reclamantul a mai solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, în măsura în care se vor opune la admiterea acțiunii promovate. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a moștenit de la defunctul său tată, defunctul B.O.I., o cotă parte nedeterminată din dreptul de proprietate asupra terenului în cauză. Tatăl reclamantului a moștenit la rândul său această cotă nedeterminată de la M.M., pârâții fiind deopotrivă coproprietari ai acestui teren. Tatăl reclamantului a încercat să ajungă la o înțelegere cu pârâții cu privire la împărțirea acestui teren, însă fără niciun rezultat. Prin întâmpinare, pârâtul B.G.C. a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Săliște, raportat la prevederile art. 118 C. proc.

civ., dat fiind că defuncta M.M. a avut ultimul domiciliu în Turda. Prin Sentința civilă nr. 284 din 24 iunie 2015, Judecătoria Săliște a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Turda. În motivare s-a reținut că, anterior partajului, părțile solicită practic o dezbatere succesorală, care este de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului. Prin Sentința civilă nr. 1.896 din 13 septembrie 2015, Judecătoria Turda a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Săliște. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, cererea de față nu vizează partajarea averii succesorale a autorului comun al părților, ci exclusiv sistarea indiviziunii asupra unui teren al cărui drept de proprietate a fost reconstituit pe numele moștenitorilor, în calitate de coproprietari, urmând a fi împărțit în materialitatea sa, conform cotelor succesorale legale ce li se cuvin. În aceste condiții, rezultă că sunt incidente dispozițiile art. 117 C. proc. civ., pricina dedusă judecății având natura juridică a unei acțiuni reale imobiliare ce atrage competența instanței de la locul situării imobilului.

Cu privire la conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține următoarele: Potrivit acțiunii introductive, reclamantul a înțeles să sesizeze instanța de judecată cu o cerere de partajare a unui bun imobil distinct identificat în Titlul de proprietate din data de 30 ianuarie 2003 emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Sibiu, precum și în Certificatul de moștenitor nr. 113 din 21 august 2014 eliberat de Societatea Profesională Notarială "L." din Cluj-Napoca. Față de obiectul juridic al acțiunii principale, respectiv partaj judiciar al unui bun imobil, Înalta Curte reține ca incidente în cauză prevederile art. 117 alin. (1) și (3) C. proc. civ., ce reglementează o competență absolută, de ordine publică în sensul art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc.

civ., pe care părțile nu o pot înlătura, în legătură cu cererile referitoare la imobile. Între părți nu există un litigiu principal privitor la moștenire care să atragă competența teritorială a instanței de la ultimul domiciliu al defunctului, potrivit dispozițiilor art. 118 C. proc. civ. Ceea ce se solicită este ieșirea din indiviziune cu privire la un teren asupra căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea moștenitorilor în calitate de coproprietarii, pe care aceștia o au conform titlului obținut asupra terenului ce urmează a fi împărțit. Față de cele ce preced, având în vedere că imobilul a cărui partajare se solicită se află în extravilanul satului Dobârca, județul Sibiu, în temeiul dispozițiilor art. 117 alin. (1) și (3) C. proc.

civ., Judecătoriei Săliște îi revine competența de soluționare a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Săliște. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 octombrie 2015. Procesat de GGC - N