ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 709/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

sentința nr. 3261 din 25 octombrie 2013, Curtea de Apel București, secția a

VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de

reclamanta S.M., în contradictoriu cu pârâtul procurorul șef al D.N.A.

și a anulat Ordinul nr. 101/2012 emis de Procurorul șef al D.N.A.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond

a reținut în esență următoarele aspecte:

Prin Ordinul nr. 101 din 15 iunie 2012

procurorul șef al D.N.A. a dispus revocarea petentei din funcția de procuror la

D.N.A. cu motivarea că nu ar fi avut o conduită morală și profesională

deontologică, că nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu corespunzător, că a

oferit sfaturi juridice în afara cadrului legal.

Prin Hotărârea C.S.M.-Secția pentru Procurori

nr. 176 din 14 iunie 2012 s-a avizat favorabil solicitarea procurorului șef

al D.N.A. de revocare din funcție a petentei, pe motivul că mai subzistă

condiția îndeplinirii conduitei morale ireproșabile prevăzute de art. 87 alin. (2)

din Legea nr. 3304/2004 și, totodată procurorul în cauză și-a exercitat

necorespunzător atribuțiile specifice funcției .

De asemenea, s-a reținut că prin raportul de

evaluare a activității profesionale în cadrul D.N.A. pentru perioada 01

ianuarie 2008-31 decembrie 2010 petentei i s-a acordat calificativul „Bine”,

reținându-se „insuficienta implicare în exercitarea rolului activ în cadrul

procesului penal, solicitarea administrării unor probe care nu erau utile,

pertinente, concludente și care au dus la întârzierea nejustificată a cauzei;

au existat soluții de nerespectare a conduite morale și profesionale impuse de

codul deontologic, probleme discutate în cadrul secției”.

Referitor la sancțiunea disciplinară aplicată

pentru fapta de a oferi sfaturi juridice unei persoane cercetate într-o cauză a

D.N.A., s-a reținut că nu au fost întrunite elementele constitutive ale

unei infracțiuni, dar petenta S. a fost cercetată disciplinar, fiindu-i

aplicată sancțiunea disciplinară a excluderii din magistratură, conform

Hotărârii C.S.M. Secția pentru procurori nr. 2 din 04 aprilie 2012, schimbată

în parte de Înalta Curte de Casație și Justiție-Complet de 5

judecători cu privire la felul sancțiunii disciplinare, menținându-se faptele

și încadrarea lor ca abatere disciplinară .

S-a constatat că la data emiterii ordinului

de revocare, procurorul șef trebuia să verifice dispozițiile legale privind

emiterea acestor ordine și din examinarea art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004,

a rezultat că Procurorii numiți în cadrul D.N.A. pot fi revocați prin ordin al

procurorului șef al D.N.A., cu avizul C.S.M., în cazul exercitării

necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării unei

sancțiuni disciplinare.

Cu privire la “cazul aplicării unei sancțiuni

disciplinare”, s-a apreciat că “aplicarea sancțiunilor disciplinare” era în

atribuțiile secției pentru procurori a C.S.M., dar simpla aplicare nu

reprezenta condiția sine qua non, ci rămânerea definitivă a aplicării

sancțiunii disciplinare era imperativă. În speță, Înalta Curte de Casație

și Justiție Completul de 5 judecători a schimbat datele și parametrii

în care a fost aplicată sancțiunea, deci “aplicarea sancțiunii disciplinare”

rezultă că este apanajul a două instituții: secția de procurori a C.S.M. și

Înalta Curte de Casație și Justiție.

Totodată, s-a reținut că ordinul de

revocare din funcție a fost emis înainte de a exista o „aplicare a sancțiunii

disciplinare”, deci este nelegal sub acest aspect, însă calificativul “Bine”

atestă o pregătire bună, corespunzătoare, iar exercitarea necorespunzătoare a

atribuțiilor nu poate fi asociată cu un calificativ de evaluare profesională de

“bine”, ci eventual cu unul de “insuficient sau slab”, .

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs

pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție, D.N.A., susținând că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică

pentru următoarele motive, respectiv argumente:

(1)instanța de fond a reținut în mod greșit

că Ordinul nr. 101 din 15 iunie 2012 emise de procurorul șef al D.N.A. ar fi nelegal

deoarece „nu a existat o cercetare prealabilă corespunzătoare”. Or, nici un act

normativ incident în speță, fie el chiar și intern (regulament de organizare

internă), nu prevede obligativitatea unei cercetări prealabile în situația revocării.

(2) instanța a ignorat prevederile art. 87 alin.

(8) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, prevederi care statuează

posibilitatea revocării procurorilor numiți în cadrul D.N.A., prin ordin al

procurorului șef al D.N.A., cu avizul C.S.M., în cazul exercitării

necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării unei

sancțiuni disciplinare.

Criticile formulate de recurent se încadrează

în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Analizând actele și lucrările dosarului de

fond, precum și motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul

este întemeiat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 87 alin. (8) din Legea nr. 303/2004

privind organizarea judiciară „Procurorii numiți în cadrul D.N.A. pot fi

revocați prin ordin al procurorului șef al D.N.A., cu avizul C.S.M., în cazul

exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării

unei sancțiuni disciplinare."

În speță, reclamanta S.M. a fost sancționată

disciplinar pentru

săvârșirea

abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a teza a II-a din Legea nr. 503/2004

prin Hotărârea nr. 2/P din 4 aprilie 2012 a Secției pentru Procurori a C.S.M.

care a admis acțiunea disciplinară formulată de Comisia de Disciplină pentru procurori,

în baza art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004, aplicându-i-se sancțiunea

excluderii din magistratură.

Ulterior, în urma recursului formulat

împotriva Hotărârii nr. 2/P din 4 aprilie 2012 a Secției pentru Procurori a C.S.M.,

Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a pronunțat

Decizia civilă nr. 484 din 3 decembrie 2012 în Dosarul nr. 4588/1/2012, prin

care „Admite recursul. Schimbă în parte Hotărârea nr. 2/P din 4 aprilie 2012 a

Secției pentru procurori a C.S.M. în sensul ca în baza art. 100 lit. e) (lit.

d) în reglementarea anterioară) din Legea nr. 303/2004 republicata, cu specificația

ulterioară, aplică procurorului S.M. sancțiunea disciplinară, constând în

mutarea disciplinară pe o perioada de 3 luni la Parchetul de pe lângă

Judecătoria Arad (în loc de excludere din magistratură). Irevocabilă."

Împrejurarea că Înalta Curte de Casație și

Justiție a modificat sancțiunea aplicată inițial nu este de natură să

invalideze revocarea procurorului S.M. din cadrul D.N.A., atât timp cât o

sancțiune a fost, totuși, menținută, urmare a săvârșirii unei abateri

disciplinare.

Mai mult, așa cum rezultă din fișa dosarului

aflată pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul formulat

împotriva Hotărârii nr. 2/P din 4 aprilie 2012 a Secției pentru Procurori a C.S.M.

a fost înregistrat la data de 21 iunie 2012, la aceeași dată fiind constituit Dosarul

nr. 4588/1/2012, în timp ce Ordinul nr. 101/2012 al procurorului șef al D.N.A.

a fost emis la 15 iunie 2012, anterior înregistrării recursului.

Prin urmare, este fără echivoc în speță că

cel puțin una din ipotezele art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004 privind

organizarea judiciară a fost îndeplinită, respectiv existența unei sancțiuni

disciplinare. Această sancțiune nu fost înlăturată de instanța de judecată, ci

doar înlocuită cu una mai ușoară.

Față de această situație de fapt și de drept

instanța de fond ar fi trebuit să constate legalitatea Ordinului nr. 101 din 15

iunie 2012, chiar dacă ar fi considerat nefondate aprecierile din ordin privind

exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau lipsa

conduitei morale ireproșabile.

Pentru considerentele menționate, instanța de

control judiciar, cu referire la art.  312 alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ.

va admite recursul, modificând sentința atacată în sensul respingerii acțiuni

ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Ministerul Public

- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A. împotriva

sentinței civile nr. 3261 din 25 octombrie 2013 a Curții de Apel București, secția

a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată în sensul că

respinge acțiunea ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19

februarie 2015.