ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 732 din 25 mai 2015 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, au fost respinse apelurile declarate de contestatorii A., B. împotriva Sentinței penale nr. 81 din 26 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria Novaci în Dosarul nr. x/267/2014, ca inadmisibile.

Au fost obligați apelanții la plata către stat a sumei de 100 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel Craiova a reținut următoarele:

Prin Sentința penală nr. 81 din 26 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Novaci în Dosarul nr. x/267/2014, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorii A. și B. împotriva Sentinței penale nr. 77 din data de 3 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Novaci în Dosarul nr. x/267/2014 și au fost obligați contestatorii la plata a câte 30 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin cererea înregistrată la data de 10 iulie 2014, sub nr. x/267/2014, cerere înaintată de către Tribunalul Gorj, secția penală cu adresa din data de 3 iulie 2014, contestatorii A. și B. au formulat contestație în anulare împotriva Sentinței penale nr. 77 din data de 24 februarie 2014 pronunțată de Judecătoria Novaci în Dosar nr. x/267/2014, ca fiind nereală, nelegală și netemeinică, întrucât li s-au adus prejudicii asupra interesului legitim asupra proprietății de 0,62 ha pădure, solicitând admiterea contestației, anularea Sentinței penale nr. 77/2014 și rejudecarea cauzei în Dosarele parchetului nr. x/P/2012 și nr. x/P/2013.

În motivare au arătat că, în fapt, prin sentința penală mai sus menționată li s-au adus prejudicii asupra interesului legitim asupra proprietății de 0,62 ha pădure care face obiectul acțiunii în nulitate absolută și condiționată pe art. 280 - 282 C. proc. pen. în Dosarele nr. x/P/2012 și nr. x/P/2013.

Au solicitat, în temeiul art. 280 - 282 și art. 462 alin. (2) C. proc. pen. ca plata cheltuielilor judiciare, cu privire la care în mod nedrept și nelegal au fost somați să le plătească, să rămână în sarcina statului.

S-a arătat că Judecătoria Novaci nu era competentă pentru a pronunța Sentința penală nr. 77/2014, având în vedere autorul principal al falsurilor - acesta în prezent fiind avocat - competentă să soluționeze cauza fiind Curtea de Apel Craiova. De asemenea, s-a susținut că în Dosarele nr. x/P/2012 și nr. x/P/2013 nu s-a efectuat cercetare penală, pronunțându-se la data de 24 ianuarie 2014 neînceperea urmăririi penale.

S-a susținut că sunt batjocoriți în instanță, fiind puși pe drumuri în căutarea dreptății, solicitându-se ca în baza art. 43 C. proc. pen. să se dispună conexarea Dosarelor nr. x/P/2012 (x/P/2013) și nr. x/P/2013, fiind una și aceeași faptă, având același autori, aceeași proprietate, loc și timp.

S-a solicitat, de asemenea, înaintarea Dosarelor nr. x/P/2012 (x/P/2013) și nr. x/P/2013, spre competentă soluționare, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, iar a Dosarului nr. x/P/2012 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci, conform art. 488 C. proc. pen., în vederea accelerării cercetării și obligarea autorului să restituie contestatorilor cei 5.000 mp ocupați abuziv.

De asemenea, s-a solicitat ca Judecătoria Novaci să se pronunțe asupra valabilității titlurilor de proprietate din 2009, întrucât s-au dat două titluri de proprietate pe aceeași bucată de pădure.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 341 și art. 280 - 282 C. proc. pen., art. 51, art. 47 și art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

La data de 12 septembrie 2014, prin serviciul registratură, s-au depus de către contestatori note scrise și, în copie, Ordonanța nr. 1234/P/2014 din data de 22 februarie 2013, o hartă cadastrală.

În Camera de consiliu din data de 25 septembrie 2014 s-au depus de către contestatori, în copie, titlurile de proprietate din 29 iunie 2009 și o hartă cadastrală.

A fost atașat Dosarul nr. x/267/2014.

Analizând contestația în anulare dedusă judecății, sub aspectul admisibilității în principiu, instanța a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 10 iulie 2014, sub nr. x/267/2014, contestatorii A. și B. au formulat contestație în anulare împotriva Sentinței penale nr. 77 din data de 24 februarie 2014 pronunțată de Judecătoria Novaci în Dosarul nr. x/267/2014, ca fiind nereală, nelegală și netemeinică.

Contestația în anulare, ca și cale extraordinară de atac, de retractare, poate fi promovată de oricare dintre părțile din proces, de persoana vătămată sau de către procuror.

Art. 431 C. proc. pen. reglementează etapa admiterii în principiu a contestației în anulare, stabilind, în alineatul întâi, procedura de urmat, prin mențiuni exprese privind natura ședinței de judecată (camera de consiliu), obiectul examinării admisibilității în principiu și anume verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru luarea în considerare a căii extraordinare de atac, respectiv a următoarelor împrejurări: dacă contestația vizează o hotărâre penală definitivă, dacă cererea a fost introdusă în termenul legal, dacă contestatorul este un subiect procesual îndreptățit să exercite această cale de atac, dacă motivul invocat este dintre cele prevăzute la art. 426, dacă în sprijinul contestației s-au depus ori s-au invocat dovezi care sunt la dosar.

Potrivit textului legal menționat, împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; b) când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal; c) când hotărârea a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului; d) când instanța nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate; e) când judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii; f) când judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii; g) când ședința de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel; h) când instanța nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă; i) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.

Prin Sentința penală cu nr. 77 din 3 iunie 2014 pronunțată în Dosarul nr. x/267/2014, sentință ce se contestă în prezenta cauză, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. și B. împotriva Sentinței penale nr. 161 din 19 septembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Novaci în Dosarul nr. x/267/2013.

În cauză, verificând îndeplinirea condițiilor de mai sus, s-a reținut că cererea de contestație bazată pe dispozițiile art. 426 lit. b) C. proc. pen., întrucât poate fi introdusă oricând, a fost formulată în termen, contestatorii fiind îndreptățiți să recurgă la o asemenea cale de atac, că aceasta vizează o hotărâre penală definitivă, însă motivarea în fapt a contestației în anulare formulate nu se încadrează în motivul de drept invocat și anume art. 426 lit. b) C. proc. pen., întrucât din analiza acesteia, petenții, în realitate, sunt nemulțumiți de soluția pronunțată, solicitând instanței învestite cu soluționarea contestației în anulare să efectueze o reanalizare a probelor administrate.

În Dosarul nr. x/267/2014, ceea ce nu s-ar putea face uzitând de o astfel de cale extraordinară de atac, decât cu încălcarea autorității de lucru judecat a sentinței definitive pronunțate în respectivul dosar. Posibilitatea recurgerii la contestația în anulare bazată pe textul anterior citat este deschisă condamnatului doar atunci când probele existente la dosar relevă o cauză de încetare a procesului, or, încetarea procesului poate fi pronunțată potrivit art. 396 alin. (6) C. proc. pen., în cazurile prevăzute de art. 16 alin. (1) lit. e) - j) din același cod.

Prin urmare, în cauză, verificând îndeplinirea condițiilor de mai sus, s-a reținut că motivele invocate de contestatori nu se regăsesc în nici unul din motivele expres și limitativ prevăzute de art. 426 C. proc. pen., astfel încât, în baza art. 431 C. proc. pen., instanța a respins admiterea în principiu a contestației în anulare formulată de contestatorii A. și B.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel contestatorii A., B., susținând că nu au fost nici înștiințați și nici citați pentru a se prezenta cu ocazia judecării cauzei, fiind încălcate dispozițiile art. 349, art. 353, art. 397 și art. 400 C. proc. pen.

Totodată, s-a susținut că Judecătoria Novaci era necompetentă material, iar judecata cauzei s-a făcut de un judecător aflat în conflict de competență, conform dispozițiilor art. 51 alin. (1), (3) și (4) C. proc. pen.

Curtea de Apel Craiova a constatat că apelurile declarate sunt inadmisibile, pentru următoarele considerente:

Sentința penală nr. 77/2014, atacată cu contestație în anulare, este o hotărâre definitivă, prin care a fost soluționată cererea de revizuire formulată împotriva unei sentințe pronunțate în procedura plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată reglementată de dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen. anterior, hotărâre de asemenea definitivă de la momentul pronunțării, așa cum stabileau dispozițiile art. 278 alin. (10) C. proc. pen. anterior.

Astfel de hotărâri nu sunt susceptibile a fi reformate în calea de atac extraordinară a contestației în anulare, iar calea de atac a apelului îndreptat împotriva acestora nu poate fi admisibilă, față de caracterul inabordabil al contestației în anulare, fiind de neconceput existența unei noi căi de atac.

Constatând că, în cauză, contesatorii au uzat de o cale de atac neprevăzută de lege, în baza art. 421 pct. 1 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., Curtea de Apel Craiova a respins, ca inadmisibile, apelurile deduse judecății.

Împotriva Deciziei penale nr. 732 din 25 mai 2015 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, au declarat o cale de atac, intitulată "contestație" petenții A. și B.

Cererea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 7 septembrie 2015 sub nr. x/267/2014.

Analizând calea de atac formulată de petenții A. și B., Înalta Curte constată următoarele:

Dând eficiență principiului stabilit prin dispozițiile art. 129 din Constituția României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și a celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Petenții A. și B. au înțeles să formuleze o cale de atac, intitulată contestație, împotriva unei hotărâri definitive (Decizia nr. 732 din 25 mai 2015 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori), prin care au fost respinse apelurile declarate de contestatorii A., B. împotriva Sentinței penale nr. 81 din 26 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria Novaci în Dosarul nr. x/267/2014, ca inadmisibile.

Conform art. 425 C. proc. pen. calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.

Decizia nr. 732 din 25 mai 2015 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, împotriva căreia a fost formulată prezenta cale de atac, este o hotărâre definitivă.

Prin urmare, petenților A. și B. nu le este recunoscută calea de atac a contestației împotriva hotărârii menționate.

Dispozițiile art. 408 C. proc. pen., prevăd că sentințele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel.

Având în vedere că hotărârea împotriva căreia au înțeles să declare calea de atac A. și B. este o decizie, instanța constată că prezenta calea de atac nu poate fi calificată ca fiind apel.

Drept urmare, având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac exercitată de apelanții A. și B. împotriva Deciziei penale nr. 732 din 25 mai 2015 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligați petenții apelanți la plata sumei de câte 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac exercitată de apelanții A. și B. împotriva Deciziei penale nr. 732 din 25 mai 2015 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă petenții apelanți la plata sumei de câte 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 20 octombrie 2015.

Procesat de GGC - CL