BROSE c. BELGIQUE

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 16177/06 prezentată de Jean-Claude BROSE împotriva Belgiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 28 august 2008 într-o cameră compusă din Antonella Mularoni, președinte, Françoise Tulkens, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, András Sajó, Ișl Karakaș, judecători, și Sally Dolle, graffière de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 18 aprilie 2006, având în vedere decizia Curții de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, astfel cum permite art. 29 alineatul (3) din convenție, Având în vedere declarațiile formale de acceptare a unui regulament amiabil al cauzei, După ce a luat act de acest lucru, face următoarea decizie ÎN FAȚĂ Reclamantul, dl Jean-Claude Brose, este un resortisant belgian, născut în 1949 și are reședința în Faimes. Guvernul belgian (atlée) este reprezentat de agentul său, dl Daniel Flore, director general al Serviciului Public Federal de Justiție. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de părți, pot fi rezumate după cum urmează: Reclamantul a fost angajat de Centrul pentru tehnologii noi (CTN) și însărcinat cu efectuarea de lucrări de curățenie și de supraveghere a unei clădiri aparținând CTN. El și soția sa trebuiau, de asemenea, să vegheze la întreținerea corectă a unei case puse la dispoziție gratuit de CTN. În august 1986, reclamantul a fost ars grav la membrele inferioare de către foc spontan al mașinii de tuns iarba autoportată pe care o folosea pentru a tunde gazonul acestei case. Un raport de experiență, întocmit pe baza unei ordonanțe de decădere din 26 mai 1987 și încheiat la 17 decembrie 1987, concluzionează că existența unui vice-sigur în asamblarea unui nou motor, precum și a unei lipse de întreținere tehnică a acestuia. La 27 octombrie 1988, reclamantul a atribuit despăgubiri în fața Tribunalului de Primă Instanță din Liege, CTN și M. C., autorul montării defectuoase a noului motor. La 10 iunie 1991, tribunalul de lucru din Liège și-a dat sentința și a ajuns la concluzia că reclamantul a suferit un accident de muncă. La 29 iunie 1993, instanța de muncă din Liège a decis că nu a existat niciun contract de muncă între reclamant și CTN. Prin hotărârea din 23 octombrie 1995, Tribunalul de Primă Instanță din Liège a ajuns la concluzia că accidentul era imputabil domnului M. pentru 40%, la CTN 30% și la reclamant 30%. El a condamnat în solidar CTN și M. să plătească reclamantului o sumă provizorie și a numit un expert cu misiunea de a-l informa pe solicitant, să descrie evoluția leziunilor și să determine rata și perioadele de înjumătățire. Potrivit informațiilor disponibile în dosar, procedura este încă în curs de desfășurare. Ultima etapă a acesteia care este adusă la cunoștința Curții este o hotărâre din 3 iunie 2002, prin care instana dach din Liège a respins cererea reclamantului de înlocuire a expertului J.D. La 19 septembrie 2005, Curtea de apel din Liege taxa la statul de drept al expertului J.D. GRIEF Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamantul se plânge de durata excesivă a procedurii civile. ÎN DREPT Curtea a primit următoarea declarație din partea guvernului Eu, domnul Daniel FLORE, agent al guvernului belgian, declar că guvernul belgian oferă domnului Jean-Claude BROSE, cu titlu gratuit, suma de 28 000 EUR (88 000 EUR) în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi scutită de orice taxă aplicabilă. luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 1 din Convenția europeană a drepturilor omului. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. Această plată va duce la soluționarea definitivă a cauzei. De asemenea, Comisia a primit următoarea declarație, semnată de solicitant, subsemnată de domnul Jean-Claude BROSE, că guvernul belgian este pregătit să-mi plătească, cu titlu gratuit, suma de 28 000 EUR (8 000 EUR) în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererea sus-menționată pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi scutită de orice taxă aplicabilă. Aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțată în conformitate cu art. 1 din Convenția europeană a drepturilor omului. De la expirarea termenului menționat și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, se va plăti un dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. În plus, accept această propunere și renunț la orice altă pretenție împotriva Belgiei cu privire la faptele care stau la baza acestei cereri. Declar cauza soluționată definitiv. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum le recunosc convenția și protocoalele sale și că nu are nici un temei de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii (art. 37 alineatul (1) în fine din Convenție). Cu toate acestea, în circumstanțele speciale ale prezentei cauze, Curtea consideră că statul pârât ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru ca procedura internă să fie finalizată cât mai curând posibil, ținând seama de cerințele unei bune administrări a justiției. În consecință, este necesar să se pună capăt aplicării art. 29 alin. (3) din Convenție și să se șteargă cauza rolului. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol.

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION

Requête n

o

16177/06

présentée par Jean-Claude BROSE

contre la Belgique

La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 28 août 2008 en une chambre composée de

:

Antonella Mularoni,

présidente,

Françoise Tulkens,

Vladimiro Zagrebelsky,

Danutė Jočienė,

Dragoljub Popović,

András Sajó,

Ișıl Karakaș,

juges,

et de Sally Dollé,

greffière de section

,

Vu la requête susmentionnée introduite le 18 avril 2006,

Vu la décision de la Cour d’examiner conjointement la recevabilité et le fond de l’affaire comme le permet l’article 29 § 3 de la Convention,

Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

EN FAIT

Le requérant, M. Jean-Claude Brose, est un ressortissant belge, né en 1949 et résidant à Faimes.

Le gouvernement belge («

le Gouvernement

») est représenté par son agent, M. Daniel Flore, Directeur général au Service public fédéral de la Justice.

Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit.

Le requérant était employé par le Centre des technologies nouvelles (CTN) et chargé d’accomplir des travaux de nettoyage et de surveillance d’un immeuble appartenant au CTN. Lui-même et son épouse devaient aussi veiller au bon entretien d’une maison mise à leur disposition gratuitement par le CTN. Le 1

er

août 1986, le requérant fut grièvement brûlé aux membres inférieurs par l’embrasement spontané de la tondeuse autoportée qu’il utilisait pour tondre la pelouse de cette maison. Un rapport d’expertise, établi sur ordonnance de référé, du 26 mai 1987, et clôturé le 17 décembre 1987, conclut à l’existence d’un vice certain dans le montage d’un nouveau moteur, ainsi qu’à un manque d’entretien technique de l’engin.

Le 27 octobre 1988, le requérant assigna en réparation, devant le tribunal de première instance de Liège, le CTN et M. C., auteur de la pose défectueuse du nouveau moteur.

Le 10 juin 1991, le tribunal de travail de Liège rendit son jugement. Il concluait que le requérant était victime d’un accident de travail. Le 29 juin 1993, la cour du travail de Liège jugea qu’il n’y avait pas de contrat de travail entre le requérant et le CTN.

Par un jugement du 23 octobre 1995, le tribunal de première instance de Liège conclut que l’accident était imputable à M. C. pour 40%, au CTN pour 30% et au requérant pour 30%. Il condamna solidairement le CTN et M. C. à verser au requérant une somme provisionnelle et nomma un expert avec pour mission d’examiner le requérant, de décrire l’évolution des lésions et déterminer le taux et les périodes d’incapacité. L’expert devait déposer son rapport dans les trois mois de sa commission.

Selon l’information disponible dans le dossier, la procédure est encore pendante. La dernière étape de celle-ci qui est portée à la connaissance de la Cour est un arrêt du 3 juin 2002, par lequel la cour d’appel de Liège rejeta la demande du requérant tendant au remplacement de l’expert J.D. Le 19

septembre 2005, la cour d’appel de Liège taxa l’état d’honoraires de l’expert J.D.

GRIEF

Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, le requérant se plaint de la durée excessive de la procédure civile.

EN DROIT

La Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante

:

«

Je soussigné, Monsieur Daniel FLORE, Agent du gouvernement belge, déclare que le gouvernement belge offre de verser à M. Jean-Claude BROSE, à titre gracieux, la somme de

28 000 € (vingt-huit mille euros) en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des droits de l’homme.

Cette somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, sera exempte de toute taxe éventuellement applicable. Elle sera payée dans les trois

mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article

37

»

Elle a également reçu la déclaration suivante, signée par le requérant

:

«

Je soussigné, M. Jean-Claude BROSE, note que le gouvernement belge est prêt à me verser, à titre gracieux, la somme de 28 000 € (vingt-huit mille euros) en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des droits de l’homme.

Cette somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, sera exempte de toute taxe éventuellement applicable. Elle sera payée dans les trois

mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article

37

§

1 de la Convention européenne des droits de l’homme. A compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, il sera payé un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage.

J’accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l’encontre de la Belgique à propos des faits à l’origine de ladite requête. Je déclare l’affaire définitivement réglée.

»

La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif d’ordre public justifiant de poursuivre l’examen de la requête (article 37 § 1

in fine

de la Convention). Toutefois, dans les circonstances particulières de la présente affaire, la Cour considère que l’Etat défendeur devrait prendre toutes les mesures nécessaires pour que la procédure interne soit terminée le plus rapidement possible, en prenant en considération les exigences d’une bonne administration de la justice. En conséquence, il convient de mettre fin à l’application de l’article 29 § 3 de la Convention et de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

Sally Dollé

Antonella Mularoni

Greffière

Président