ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 879/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 879/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 879/2016
Asupra cauzei de
față, prin raportare la dispozițiile art. 499 din Legea nr. l34/2010
privind C. proc. civ., constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 12
ianuarie 2016 a Curții de Apei Timișoara, secția I civilă,
s-a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc.
civ., suspendarea judecării recursului declarat de A. împotriva Deciziei nr.
513/A din 19 mai 2015, pronunțată de Tribunalul Timiș,
secția I civilă.
În considerentele încheierii
s-a reținut faptul că niciuna din părți, deși legal
citate, nu s-a înfățișat la strigarea pricinii, nu a justificat
absența și nici nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Împotriva încheierii de
ședința din data de 12 ianuarie 2016 a Curții de Apei
Timișoara, secția I civilă, a declarat recurs A.
În cuprinsul cererii de recurs
se face o expunere succintă a situației de fapt, rară a fi
indicate motive de neiegalitate care să vizeze hotărârea
atacată.
Recurenta solicită
anularea sentinței de divorț, arătând că nu este de acord
cu desfacerea căsătoriei.
Învestită cu
soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și
Justiție, secția I civilă, a procedat, la data de 11 martie
2016, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a
recursului, prin raport constatându-se că recursul este admisibil în
principiu.
Completul de filtru C2,
constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3)
din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., a dispus, prin rezoluția din
14 martie 2016, comunicarea raportului părților, pentru ca acestea
să depună punctele de vedere, așa cum prevăd
dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Potrivit dovezilor aflate la
filele 28-30 raportul asupra admisibilității în principiu a
recursului a fost comunicat părților.
Analizând recursul declarat în
cauză, Înalta Curte constată că este nul, pentru
următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.
486 alin. (1) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde următoarele
mențiuni:
a) numele și prenumele,
domiciliul sau reședința părții în favoarea căreia se
exercită recursul, numele, prenumele și domiciliul profesional al
avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice,
denumirea și sediul lor, precum și numele și prenumele
consilierului juridic care întocmește cererea. Prezentele dispoziții
se aplică și în cazul în care recurentul locuiește în
străinătate;
b) numele și prenumele,
domiciliul sau reședința ori, după caz, denumirea și sediul
intimatului;
e) indicarea hotărârii
care se atacă;
d) motivele de nelegalitate pe
care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz,
mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;
e) semnătura
părții sau a mandatarului părții în cazul prevăzut la art.
13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic.
Alin. (3) al art. 486 C. proc.
civ. prevede făptul că mențiunile prevăzute la alin. (1) lit.
a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2)
sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.
Cererea de recurs
formulată de A. nu îndeplinește condițiile prevăzute sub
sancțiunea nulității, conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ.,
în sensul că nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se
întemeiază recursul șî dezvoltarea lor.
În motivarea recursului nu se
invocă critici de nelegalitate care să vizeze încheierea
atacată, recurenta făcând doar o prezentare succintă a
situației de fapt și exprimându-și nemulțumirea
față de soluția dată de instanță.
Instanța învestită
cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient
numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate
și dezvoltate într-o formă explicită și se referă la
una din situațiile cuprinse în art. 488 C. proc. civ.
Art. 489 alin. (2) C. proc.
civ. prevede faptul că recursul este nul în cazul în care motivele
invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488
C. proc. civ.
Prin urmare, instanța
urmează sa constate nul recursul declarat de A. împotriva încheierii de
ședință din data de 12 ianuarie 2016 a Curții de Apel
Timișoara, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr.
x/252/2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nu! recursul declarat
de recurenta A. împotriva încheierii de ședință din data de 12
ianuarie 2016 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă,
pronunțată în Dosarul nr. x/252/2014.
Fără cale de atac.
Pronunțată în
ședința publică, astăzi 12 aprilie 2016.