ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 879/2016

Decizia nr. 879/2016 Asupra cauzei de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 din Legea nr. l34/2010 privind C. proc. civ., constată următoarele: Prin încheierea de ședință din data de 12 ianuarie 2016 a Curții de Apei Timișoara, secția I civilă, s-a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecării recursului declarat de A. împotriva Deciziei nr. 513/A din 19 mai 2015, pronunțată de Tribunalul Timiș, secția I civilă. În considerentele încheierii s-a reținut faptul că niciuna din părți, deși legal citate, nu s-a înfățișat la strigarea pricinii, nu a justificat absența și nici nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă. Împotriva încheierii de ședința din data de 12 ianuarie 2016 a Curții de Apei Timișoara, secția I civilă, a declarat recurs A. În cuprinsul cererii de recurs se face o expunere succintă a situației de fapt, rară a fi indicate motive de neiegalitate care să vizeze hotărârea atacată.

Recurenta solicită anularea sentinței de divorț, arătând că nu este de acord cu desfacerea căsătoriei. Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a procedat, la data de 11 martie 2016, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport constatându-se că recursul este admisibil în principiu. Completul de filtru C2, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., a dispus, prin rezoluția din 14 martie 2016, comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună punctele de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Potrivit dovezilor aflate la filele 28-30 raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților.

Analizând recursul declarat în cauză, Înalta Curte constată că este nul, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părții în favoarea căreia se exercită recursul, numele, prenumele și domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și numele și prenumele consilierului juridic care întocmește cererea.

Prezentele dispoziții se aplică și în cazul în care recurentul locuiește în străinătate; b) numele și prenumele, domiciliul sau reședința ori, după caz, denumirea și sediul intimatului; e) indicarea hotărârii care se atacă; d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; e) semnătura părții sau a mandatarului părții în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic. Alin. (3) al art. 486 C. proc. civ. prevede făptul că mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Cererea de recurs formulată de A. nu îndeplinește condițiile prevăzute sub sancțiunea nulității, conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul șî dezvoltarea lor. În motivarea recursului nu se invocă critici de nelegalitate care să vizeze încheierea atacată, recurenta făcând doar o prezentare succintă a situației de fapt și exprimându-și nemulțumirea față de soluția dată de instanță. Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită și se referă la una din situațiile cuprinse în art. 488 C. proc.

civ. Art. 489 alin. (2) C. proc. civ. prevede faptul că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ. Prin urmare, instanța urmează sa constate nul recursul declarat de A. împotriva încheierii de ședință din data de 12 ianuarie 2016 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. x/252/2014.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nu! recursul declarat de recurenta A. împotriva încheierii de ședință din data de 12 ianuarie 2016 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. x/252/2014. Fără cale de atac. Pronunțată în ședința publică, astăzi 12 aprilie 2016.