ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1916/2012

Prin cererea de

chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, reclamantul

E.L. a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea Națională a Vămilor (denumită

în continuare, în cuprinsul prezentei decizii, „ANV”), solicitând instanței ca,

prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună suspendarea efectelor Ordinului ANV

nr. 7002 din 2 august 2011 prin care a fost eliberat din funcția publică de

execuție de controlor vamal grad profesional asistent, gradația 5, clasa de

salarizare 43, la Biroul Vamal O. din cadrul Direcției Regionale pentru Accize

și Operațiuni Vamale Galați.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat următoarele:

Sunt întrunite

condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru admiterea cererii

de suspendare a efectelor ordinului contestat.

Susține reclamantul

că actul contestat a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale referitoare

la condițiile și modalitățile de reorganizare a activității autorității vamale

prin reducerea unor posturi, la încetarea raporturilor de serviciu, la ocuparea

funcțiilor publice din cadrul autorității vamale, precum și la desfășurarea,

examenului de testare profesională, care s-a desfășurat cu încălcarea

prevederilor art. 6 alin. (3) din anexa nr. 11 la Ordinul nr. 2407 din 4 iulie

2011 al președintelui ANAF și ale art. 57 alin. (4) din Legea nr. 188/1999, ale

art. 38, art. 39, art. 51 alin. (2), art. 52 alin. (10) și art. 56 alin. (1)

din H.G. nr. 611/2008. Mai arată reclamantul că Ordinul nr. 2619 din 15 iulie

2011 al președintelui ANAF pentru constituirea comisiilor de examen și de

soluționare a contestațiilor a fost emis cu încălcarea art. 25 din H.G. nr.

611/2008.

În ceea ce privește

paguba iminentă, în sensul art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004,

reclamantul a arătat că, prin eliberarea din funcția publică, i s-a adus un

real și important prejudiciu material prin lipsirea de resursele financiare

întreținerii sale și a familiei.

Prin Sentința civilă

nr. 304/F/2011 din 13 octombrie 2011, Curtea de Apel Galați, secția contencios

administrativ și fiscal, a admis cererea formulată de reclamantul E.L. și a

dispus suspendarea executării Ordinului nr. 7002 din 2 august 2011, până la

soluționarea în fond a cauzei.

Pentru a pronunța

această hotărâre, Curtea de apel a reținut, în esență, că sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

În privința cazului

bine justificat, instanța a reținut că ordinul atacat este susceptibil de

încălcarea unor dispoziții legale imperative, ca urmare a organizării unui

examen de testare profesională, iar îndeplinirea condiției referitoare la

prevenirea unei pagube iminente derivă din faptul că, odată cu încetarea

raporturilor de muncă, reclamantului i–au fost sistate toate drepturile

salariale, ceea îi afectează în mod evident posibilitățile de subzistență.

Împotriva sentinței

pronunțate de Curtea de apel, a declarat recurs Direcția Regională pentru

Accize și Operațiuni Vamale Galați în numele și pentru Autoritatea Națională a

Vămilor în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 3041 C.proC. civ., susținând, în

esență, că instanța de fond în mod greșit a reținut că sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Sub aspectul

condiției referitoare la existența cazului bine justificat, se susține că

aparența de nelegalitate a ordinului contestat nu este dovedită de nepublicarea

în M. Of. a Ordinelor nr. 2406 și nr. 2407 din 4 iulie 2011 și nu pot fi

primite susținerile reclamantului în sensul că în motivarea ordinului în mod

greșit se face referire la examen, iar nu la concurs, fiind respectate

dispozițiile art. 99 alin. (5) și art. 100 alin. (1) și (3) din Legea nr.

188/1999. În același sens, se arată că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile

art. 56 și art. 57 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 și nici cele ale H.G. nr.

611/2008, deoarece în speță suntem în prezența unui proces de reorganizare, iar

nu de ocupare a unei funcții publice prin una din modalitățile prevăzute de

aceeași lege. Mai arată recurentă-pârâtă că procesul de reorganizare a

instituției a fost desfășurat cu respectarea dispozițiilor art. 7 alin. (5) din

H.G. nr. 110/2009, ale Ordinelor ANAF nr. 2406 și nr. 2407 din 4 iulie 2011.

Precizează recurentă-pârâtă că reclamantul nu s-a prezentat la examenul de

testare profesională.

În ceea ce privește

paguba iminentă, se arată că nici această condiție nu este îndeplinită, întrucât

reclamantul nu a dovedit iminența producerii pagubei invocate și sunt lipsite

de relevanță simplele afirmații cuprinse în cererea de chemare în judecată.

Examinând cauza prin

prisma motivelor de recurs formulate în raport cu art. 304 pct. 9 și art. 3041

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul declarat de Autoritatea

Națională a Vămilor este fondat pentru considerentele arătate în continuare.

Conform celor expuse

anterior, reclamantul E.L. a învestit instanța, în temeiul art. 14 din Legea nr.

554/2004, cu cerere de suspendare a executării Ordinului ANV nr. 7002 din 2

august 2011, prin care s-a dispus că, începând cu data de 8 august 2011, îi

încetează raportul de serviciu prin eliberare din funcția publică de execuție

de controlor vamal grad profesional asistent, gradația 5, clasa de salarizare

43, la Biroul Vamal O. din cadrul Direcției Regionale pentru Accize și

Operațiuni Vamale Galați, conform dispozițiilor art. 97 lit. c) și art. 99

alin. (1) lit. b), alin. (3) și alin. (5) din Legea nr. 188/1999.

Suspendarea

executării actului administrativ la cererea persoanei vătămate, reglementată în

art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru etapa procedurii prealabile

administrative și în art. 15 din aceeași lege, pentru etapa judiciară de

contestare a actului administrativ, constituie un instrument procedural menit

să asigure protecția juridică provizorie a subiectelor de drept în privința

cărora actul administrativ produce anumite efecte juridice, până la evaluarea

acestuia de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în

anulare.

Această măsură de

protecție, care înlătură temporar efectul executoriu al actului administrativ,

poate fi dispusă numai dacă sunt îndeplinite cele două condiții prevăzute

cumulativ de lege:

- cazul bine justificat,

definit în art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004 ca fiind

împrejurările legate de starea de fapt și de drept, de natură să creeze o

îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ;

- paguba iminentă,

definită de art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 ca fiind

prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea

previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu

public.

Cazul bine justificat

și iminența unei pagube sunt analizate în funcție de circumstanțele concrete

ale fiecărei cauze, fiind lăsate la aprecierea judecătorului, care nu poate

efectua decât o analiză sumară a aparenței dreptului, pe baza împrejurărilor de

fapt și de drept prezentate de partea interesată, cu respectarea unui echilibru

rezonabil între interesul public pe care autoritatea publică este obligată să

îl îndeplinească și drepturile subiective sau interesele legitime private care

pot fi afectate.

Înalta Curte constată

că, în motivarea cererii de suspendare a executării ordinului contestat,

reclamantul a formulat critici cu privire la nelegalitatea actului în raport cu

modalitatea de desfășurare a examenului de testare profesională, realizată cu

încălcarea dispozițiilor menționate în cuprinsul prezentei decizii în partea

referitoare la cererea de chemare în judecată.

Prin hotărârea

pronunțată, instanța de fond a apreciat că este îndeplinită condiția existenței

cazului bine justificat luând în considerare criticile de nelegalitate

formulate de reclamant, pe care le-a apreciat ca relevând o îndoială serioasă

în privința legalității actului atacat.

Soluția pronunțată de

prima instanță și considerentele pe care s-a fundamentat aceasta sunt lipsite

însă de suport real, curtea de apel apreciind în mod greșit că sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Înalta Curte constată

că susținerile reclamantului, apreciate ca atare de instanța de fond, prin care

se tinde a se face dovada aparenței de nelegalitate, respectiv a unei serioase

îndoieli în privința legalității actului, privesc în realitate aspecte de

nelegalitate atât ale ordinului, cât și ale actelor în temeiul și în aplicarea

cărora acesta a fost emis.

Or, atât analiza de

legalitate a ordinului contestat, cât și verificarea legalității actelor care

au stat la baza emiterii ordinului presupun o cercetare în fond a cauzei, care

este de competența instanței învestite cu acțiunea în anulare, iar nu de către

instanța învestită în procedura cererii de suspendare a executării reglementată

de art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004.

În jurisprudența sa

constantă, Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți a

reținut că pentru conturarea cazului temeinic justificat care să impună

suspendarea unui act administrativ, instanța nu trebuie să procedeze la analiza

criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăși cererea de anulare a

actului administrativ, ci trebuie să-și limiteze verificarea doar la acele

împrejurări vădite de fapt și/sau de drept care au capacitatea să producă o

îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act

administrativ.

Astfel de împrejurări

vădite, de fapt și/sau de drept care sunt de natură să producă o îndoială

serioasă cu privire la legalitatea unui act administrativ au fost reținute de

Înalta Curte ca fiind: emiterea unui act administrativ de către un organ

necompetent sau cu depășirea competenței, actul administrativ emis în temeiul

unor dispoziții legale declarate neconstituționale, nemotivarea actului administrativ

sau modificarea importantă a actului administrativ în calea recursului

administrativ.

Or, în cauză, se

constată că niciunul dintre argumentele expuse de reclamant în fața instanței

de fond nu se circumscrie situațiilor reținute ca fiind de natură a crea o

îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ contestat.

Constatarea faptului

că nu este îndeplinită condiția referitoare la cazul bine justificat în sensul

în art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, face de prisos analiza susținerilor

referitoare la condiția prevenirii unei pagube iminente, atâta timp, așa cum

s-a arătat anterior, pentru a fi dispusă măsura provizorie de suspendare a

executării actului administrativ, este necesară îndeplinirea cumulativă a celor

două condiții prevăzute de art. 14 alin. (1) din aceeași lege.

În ceea ce privește

recursul declarat de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale

Galați în nume propriu, instanța urmează a-l respinge ca inadmisibil având în

vedere că această parte nu a fost chemată în judecată prin cererea introductivă

de instanță.

Într-o altă ipoteză,

s-ar încălca principiul disponibilității părților asupra cadrului juridic al

acțiunii, principiu care lasă la libera apreciere a reclamantului fixarea

cadrului procesual și a limitelor cererii, inclusiv cu privire la persoanele cu

care înțelege să își dispute obiectul procesului.

Având în vedere

considerentele expuse, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și

art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat

de A.N.V. și va modifica sentința atacată în sensul respingerii cererii

formulate de reclamantul E.L., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Autoritatea Națională a Vămilor împotriva Sentinței nr. 304/F din

13 octombrie 2011 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și

fiscal.

Casează sentința

recurată și respinge cererea de suspendare formulată de reclamantul E.L., ca

neîntemeiată.

Respinge recursul declarat de Direcția Regională

pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați împotriva aceleiași sentințe ca

inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 5 aprilie 2012.

Procesat de GGC - DG