ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2404/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2404/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr.
2404/2015
Asupra
recursului de față;
I.
Circumstanțele cauzei
1.
Hotărârea primei instanțe
Prin Sentința civilă nr. 102
din 16 aprilie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia,
secția de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă
acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta
Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate
și, în consecință, a fost anulat Raportul de evaluare nr.
59415/G/II din 13 decembrie 2013, întocmit de pârâtă.
Calea de
atac exercitată în cauză
Împotriva
Sentinței civile nr. 102 din 16 aprilie 2014 a Curții de Apel Alba
Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a formulat
recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, criticând-o
pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recursul
declarat de pârâtă s-a întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1)
pct. 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul cărora s-a solicitat casarea
sentinței recurate și rejudecarea cauzei, în sensul respingerii
acțiunii ca nefondate.
Recurenta-pârâtă
a susținut că hotărârea atacată a fost dată cu
încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material,
în esență, pentru următoarele motive:
În baza
documentelor care au stat la baza întocmirii Raportului de evaluare nr.
59415/G/II din 13 decembrie 2013, se constată că în cadrul actului
constitutiv al SC B. SA, încheiat la data de 01 noiembrie 2010, la art. 1 cu
privire la acționari, se precizează faptul că, Municipiul
Mediaș, persoană juridică de drept public, reprezentată
prin primar A., a hotărât să înființeze SC B. SA.
Aceeași
prevedere este reluată în cadrul actului constitutiv actualizat, redactat
la data de 25 februarie 2013, al SC B. SA, în care se specifică, tot în
cadrul art. 1 cu privire la acționari, faptul că Municipiul
Mediaș, este reprezentat prin primar A.
Totodată,
în certificatul constatator emis de Oficiul Național al Registrului
Comerțului, figurează în calitate de reprezentant al Municipiului
Mediaș, primarul A.
Aceste
înscrisuri dovedesc calitatea asumată de intimatul-reclamant, aceea de
reprezentant al Unității Administrativ-Teritoriale Mediaș în SC
B. SA. Or, acest fapt constituie o situație de reprezentare pe care
Municipiul Mediaș o conferă intimatului și nu îl absolvă pe
acesta de situația de incompatibilitate în care s-a aflat, chiar dacă
au fost desemnate și alte persoane în calitate de reprezentanți ai
Unității Administrativ-Teritoriale Mediaș în SC B. SA.
Textul art. 5
din Legea nr. 26/1990 specifică că înmatricularea și
mențiunile sunt opozabile terților de la data efectuării lor în
registrul comerțului ori de la publicarea lor în M. Of. al României,
Partea a IV-a, sau în altă publicație, acolo unde legea dispune
astfel, iar persoana care are obligația de a cere o înregistrare nu poate
opune terților actele ori faptele neînregistrate, în afară de cazul
în care, face dovada că ele erau cunoscute de aceștia, indiferent de
interpretarea subiectivă pe care intimatul-reclamant o oferă
textului.
Prin
înscrierea în Registrul Comerțului, se încearcă evitarea unor
situații de aparență juridică, astfel încât, persoana
să continue să-și exercite atribuțiile și activitatea
în cadrul societății comerciale în urma unor decizii și
proceduri interne, care să fie invocate atunci când situația o cere.
Chiar dacă intimatul-reclamant poate pretinde că a realizat demersuri
pentru ieșirea din incompatibilitate, nu a depus toate diligențele
necesare pentru a ieși din starea de incompatibilitate.
3.
Apărările formulate de intimatul A.
Prin
întâmpinarea depusă în cauză, intimatul-reclamant A. a invocat
excepția nulității recursului, apreciind că motivele
invocate de recurentă nu se încadrează în cazurile de casare prevăzute
de art. 488 C. proc. civ., republicat, iar în subsidiar, a solicitat
respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea hotărârii
atacate ca fiind legală și temeinică, reiterând, în
esență, argumentele prezentate pe parcursul soluționării
litigiului în primă instanță.
Procedura
de soluționare a recursului
4.1 Cu
privire la examinarea recursului în completul de filtru
Raportul
întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C.
proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat
părților în baza încheierii de ședință din data de 10
decembrie 2014, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C.
proc. civ., republicat.
Recurenta a
depus punct de vedere referitor la concluziile raportului întocmit asupra admisibilității
în principiu a recursului, prin care s-a reținut că recursul a fost
tardiv formulat, atașând și înscrisuri doveditoare, care atestă
faptul că recursul a fost formulat cu respectarea termenului prevăzut
de lege.
Prin
încheierea din 4 martie 2015, completul de filtru, față de
înscrisurile depuse de recurenta-pârâtă la dosar, după comunicarea
raportului, a constatat că recursul a fost formulat în termenul
prevăzut de dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, motiv pentru
care, a reținut că acesta îndeplinește condițiile de
admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul ca
fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ.,
republicat, fixând termen de judecată pe fond a recursului.
II. Analiza
motivelor de casare
Analizând
actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport
de motivele de casare invocate de pârâtă, Înalta Curte constată
că sunt nefondate criticile formulate de recurentă, pentru
următoarele considerente:
Argumente
de fapt și de drept relevante
Criticile
formulate de recurenta-pârâtă, subsumate motivului de recurs prevăzut
de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat,
sunt neîntemeiate, sentința pronunțată în litigiu fiind
dată ca urmare a interpretării și aplicării corecte a
normelor de drept material la circumstanțele de fapt ale cauzei.
Prin Raportul
de evaluare nr. 59415/G/II din 13 decembrie 2013, întocmit de Agenția
Națională de Integritate, contestat prin acțiunea dedusă
judecății, s-a reținut că reclamantul A. se află în
stare de incompatibilitate începând cu data de 24 decembrie 2010 și
până la data întocmirii actului de constatare, întrucât deține
simultan, atât funcția de primar al Municipiului Mediaș, județul
Sibiu, cât și calitatea de reprezentant asociat persoană
juridică în cadrul SC B. SA, încălcând astfel dispozițiile art.
87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, cu modificările și
completările ulterioare.
În mod
judicios instanța de fond a apreciat că nu sunt întrunite
condițiile legale pentru existența cazului de incompatibilitate,
întrucât calitatea de reprezentant legal al unei persoane juridice la semnarea
actului constitutiv, nu presupune deținerea aceleiași
calități în Adunarea Generală a Acționarilor, fiind
necesară desemnarea specială pentru dobândirea dreptului de
reprezentare.
Reprezentarea
legală a unei unități administrativ-teritoriale nu poate fi
asimilată cu calitatea de reprezentant al Municipiului Mediaș în
Adunarea Generală a Acționarilor la SC B. SA, având în vedere
prevederile art. 37 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora:
"Persoanele împuternicite să reprezinte interesele unității
administrativ-teritoriale în societăți comerciale, regii autonome de
interes local, asociații de dezvoltare intercomunitară și alte
organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotărâre a
consiliului local, în condițiile legii, respectându-se configurația
politică de la ultimele alegeri locale".
În acord cu
judecătorul fondului, instanța de control judiciar constată
că, în conformitate cu dispozițiile art. 125 din Legea nr. 31/1990,
coroborat cu prevederile art. 37 din Legea nr. 215/2001, dobândirea
calității de reprezentant al unității
administrativ-teritoriale în Adunarea Generală a Acționarilor, pentru
a exercita în numele ei drepturile și obligațiile
corespunzătoare participațiilor deținute de aceasta la
societăți comerciale, implică un mandat special pentru adunarea
respectivă, concretizat într-o hotărâre a Consiliului Local.
În
speță, aceste dispoziții legale s-au concretizat în
Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Mediaș nr. 218/2010, prin
care, la art. 5, s-a desemnat reprezentantul unității
administrativ-teritoriale în Adunarea Generală a Acționarilor la SC
B. SA, în persoana domnului C., aspect probat și prin Hotărârea nr. 1
din 12 decembrie 2012 a Adunării Generale Ordinare a Acționarilor SC
B. SA, semnată de către acesta din urmă.
În contextul
arătat, așa cum a reținut prima instanță, în lipsa
altor mențiuni în hotărârile evocate, nu se poate susține
că intimatul-reclamant ar fi participat în calitate de reprezentant al
unității administrativ-teritoriale Municipiul Mediaș în
ședințele Adunării Generale a Acționarilor la SC B. SA,
societate comercială de interes local, motiv pentru care, în cauză,
nu sunt incidente dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr.
161/2003.
Temeiul
legal al soluției adoptate în recurs
Pentru
considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a hotărârii
atacate, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004
și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune
respingerea recursului declarat de pârâta Agenția Națională de
Integritate, ca nefondat.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul declarat de Agenția Națională de Integritate împotriva
Sentinței nr. 102 din 16 aprilie 2014 a Curții de Apel Alba Iulia,
secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 10 iunie 2015.
Procesat de GGC - NN