ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3017/2015

Decizia nr. 3017/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată la data de 22 iulie 2013 pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. 29334/G/II din 3 iulie 2013 emis de Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate la 3 iulie 2013 și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin Sentința nr. 304 din 18 noiembrie 2013, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională pentru Integritate și, în consecință, a anulat Raportul de evaluare nr. 29334/G/II din 3 iulie 2013 și a obligat-o pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 50 RON, cheltuieli de judecată parțiale.

Împotriva sentinței menționate la pct. I.2. a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În esență, recurenta-pârâtă susține că raționamentul primei instanțe în sensul că nu sunt întrunite condițiile legale pentru existența cazului de incompatibilitate, cu motivarea că societatea comercială nu s-ar încadra în categoria societăților comerciale de interes local, este bazat pe o interpretare eronată a prevederilor legale incidente, fiind invocate dispozițiile art. 3 din Legea nr. 15/1990, ale art. 91 alin. (2) lit. b) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, ale art. 2 lit. g

1

) din Legea nr. 51/2006, ale art. 2 pct. l), art. 6 și art. 10 din Legea nr. 241/2006.

Se arată că SC „B.” SA Sibiu a fost înființată prin Hotărârea Consiliului Local Sibiu nr. 78 din 22 iunie 1998, prin reorganizarea Regiei Autonome de Gospodărire Comunală și Locativă Sibiu (regie autonomă de interes local).

Ulterior, actul constitutiv al societății a fost modificat și completat fiind cesionate o parte de acțiuni către noi acționari, Județul Sibiu, Județul Brașov și o serie de orașe și comune din cele două județe.

Prin modificările aduse actului constitutiv, SC „B.” SA SIBIU și-a extins raza teritorială de activitate și pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale asociate.

Având în vedere obiectul de activitate al SC „B.” SA, modalitatea de înființare, unitățile administrativ-teritoriale în care se prestează serviciile de alimentare cu apă și cele de canalizare, recurenta-pârâtă susține că societatea comercială respectivă nu și-a modificat caracterul de a fi una de interes local, în accepțiunea conferită de legiuitor prin Legea nr. 15/1990. Aceasta rezultă și din împrejurarea că SC „B.” SA a fost înființată de autoritățile administrației publice locale, nu poate opera decât pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale asociate, iar desemnarea reprezentantului acționarului în adunarea generală a acționarilor se realizează în baza atribuțiilor prevăzute de art. 36 alin. (3) din Legea nr. 215/2001.

Faptul că ulterior SC „B.” SA a dobândit calitatea de operator regional care asigură furnizarea/prestarea serviciului de utilități publice pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale asociate, nu-i schimbă calitatea de societate comercială de interes local.

Invocând dispozițiile art. 2 lit. g

1

) din Legea nr. 51/2006, recurenta-pârâtă susține că operatorul regional este tot o societate comercială care are drept acționari mai multe unități administrativ-teritoriale membre ale unei asociații de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice și se înființează în baza hotărârilor adoptate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, inclusiv prin modificarea actelor constitutive ale operatorilor existenți subordonați autorităților administrației publice locale. Faptul că noua societate comercială operează pe teritoriul mai multor unități administrativ-teritoriale nu-i poate schimba caracterul de societate comercială de interes local.

Plecând de la calitatea de acționar la SC „B.” SA a unității administrativ-teritoriale, se constată că există un caz de incompatibilitate de natura celui reglementat de art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, întrucât consiliul local al Orașului Cisnădie, Județul Sibiu, avea posibilitatea de a desemna un reprezentant al său în adunarea generală a acționarilor a SC „B.” SA doar în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 36 alin. (3) din Legea nr. 215/2001. Este vorba, așadar, de un mandat legal conferit consiliului local de către unitatea administrativ-teritorială și de un mandat convențional al consiliului local către cel care îndeplinea și funcția de primar, astfel că s-a ajuns în situația de a fi reprezentat acționarul (unitatea administrativ-teritorială) de către primarul respectivei entități, cumulul fiind interzis în mod expres prin prevederile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, primarul având un mandat de reprezentare a intereselor locale în adunarea generală a acționarilor a SC „B.” SA.

Recurenta-pârâtă concluzionează în sensul că, în calitate de primar, reclamantul-intimat A. s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât a deținut simultan, atât funcția de primar al Orașului Cisnădie, cât și calitatea de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunarea generală a acționarilor a SC „B.” SA Sibiu, încălcând astfel dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003.

II. Derularea procedurii judiciare în fața instanței de recurs și considerentele Înaltei Curți

Recursul fiind de competența Înaltei Curți, a fost urmată procedura de filtrare a recursului prevăzută de art. 493 C. proc. civ., iar, prin Încheierea din Camera de Consiliu de la 12 mai 2015, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., Completul de filtru a admis în principiu recursul și a fixat termen de judecată pe fond a recursului, cu citarea părților, la data de 6 octombrie 2015.

Analizând criticile formulate de recurenta-pârâtă în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele arătate în continuare.

În condițiile în care circumstanțele litigiului dedus judecății au fost detaliat expuse în cuprinsul hotărârii ce formează obiectul recursului, reluarea acestora în cadrul prezentelor considerente ar avea caracter redundant, iar, în temeiul art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte va analiza motivele de casare invocate prin prisma criticilor formulate de recurentă în contextul factual prezentat în hotărârea atacată.

În esență, criticile formulate de recurenta-pârâtă vizează caracterul de operator regional al SC „B.” SA, societate la care, în perioada 26 iulie 2012 - 10 iunie 2013, intimatul-reclamant a deținut calitatea de reprezentant al unității administrativ-teritoriale Orașul Cisnădie în adunarea generală a acționarilor, concomitent cu deținerea funcției de primar al Orașului Cisnădie, împrejurare față de care, prin Raportul de evaluare contestat, Agenția Națională de Integritate a reținut existența stării de incompatibilitate reglementate de art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, conform cărora:

„Art. 87. - (1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: […]

f) funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților de interes local reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți de interes național reglementată de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Sub acest aspect, Înalta Curte reține că sunt neîntemeiate criticile din recurs, întrucât, așa cum rezultă din actul constitutiv SC „B.” SA are ca obiect de activitate operarea serviciilor de alimentară cu apă și de canalizare pe raza celor 26 de unități administrativ-teritoriale, printre care și Orașul Cisnădie, care aveau calitatea de acționari încă din septembrie 2012.

Astfel fiind, SC „B.” SA este un operator regional, în sensul prevederilor art. 2 lit. g

1

) din Legea nr. 51/2006, definit ca „societate comercială cu capital social integral al unităților administrativ-teritoriale membre ale unei asociații de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, înființată în baza hotărârilor autorităților deliberative ale acestora; operatorul regional asigură atât gestiunea propriu-zisă a serviciului/activității de utilități publice pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale asociate, inclusiv administrarea, funcționarea și exploatarea sistemelor de utilități publice aferente acestora, cât și implementarea programelor de investiții publice de interes zonal sau regional realizate în comun în cadrul asociației, destinate înființării, modernizării și/sau, după caz, dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestor servicii/activități; operatorul regional se înființează în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în baza hotărârilor adoptate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale asociate, inclusiv prin modificarea actelor constitutive ale operatorilor existenți, subordonați autorităților administrației publice locale; operatorul regional este asimilat organismelor prestatoare de servicii publice prevăzute de O.G. nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 249/2007”.

În condițiile în care SC „B.” SA întrunește elementele caracteristice ale unei asociații de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, fiind în litera și în spiritul dispozițiilor citate, un operator regional în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice, Înalta Curte reține că sunt lipsite de temei susținerile recurentei în sensul că, deși societatea operează pe teritoriul mai multor unități administrativ-teritoriale, este o societate comercială de interes local.

Or, art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 reglementează starea de incompatibilitate între funcția de primar și calitatea de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunarea generală a unei societăți de interes local, iar nicidecum în privința unui operator regional de utilități publice, cum este cazul în speță.

În realizarea rolului constituțional ce revine instanței supreme de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii în primul rând prin promovarea unei jurisprudențe unitare, ca modalitate de respectare a principiului securității juridice, prevăzut implicit în totalitatea articolelor Convenției europene a Drepturilor Omului, și care constituie unul din elementele fundamentale ale statului de drept (CEDO, Decizia din 6 decembrie 2007, cererea nr. 30658/05, Beian împotriva României, §39), Înalta Curte are în vedere practica sa anterioară, în care s-a reținut că primarul care deține calitatea de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunarea generală a acționarilor unei societăți comerciale - operator regional care asigură furnizarea sau prestarea serviciului ori activități de utilități publice pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale asociate, nu se află în situația de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003. În acest sens, instanța are în vedere, cu titlu de exemplu, Deciziile nr. 163/2015, nr. 163/2015, nr. 431/2015, nr. 432/2015, nr. 473/2015, nr. 1908/2015, nr. 1339/2015, nr. 1410/2015, nr. 1970/2015, nr. 2147/2015, nr. 2180/2015, nr. 2181/2015 și nr. 2183/2015.

Având în vedere toate considerentele expuse, constatând că sentința atacată este legală și temeinică, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva Sentinței nr. 304 din 18 noiembrie 2013 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 octombrie 2015.

Procesat de GGC - LM