ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2680/2016

Decizia nr. 2680/2016

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul acțiunii și procedura derulată în fața primei instanțe sesizate

Prin plângerea înregistrată pe Judecătoriei Pitești la data de 30.09.2015, sub nr x/280/2015, petentul A., în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale România - CESTRIN, a solicitat în principal anularea procesului-verbal de constatare și stabilire a sancțiunii contravenționale din 14.09.2015, ca nelegal și netemeninic, iar în subsidiar restituirea sumei achitate cu titlu de amendă.

În drept, a invocat dispozițiile O.G. nr. 15/2002, Legea nr. 455/2001, O.G. nr. 2/2001.

Hotărârile care au generat conflictul de competență

Judecătoria Pitești, prin sentința civilă nr. 1237 pronunțată în data de 8 februarie 2016, a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Pitești, invocată de instanță din oficiu și, pe cale de consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A., în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania SA - CESTRIN, în favoarea Judecătoriei Târgoviște.

Argumentând soluția, instanța, analizând actele și lucrările dosarului în primul rând în raport cu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Pitești invocată din oficiu, instanța a reținut că petentul are calitate de grefier și își desfășoară activitatea la Judecătoria Pitești, în cadrul compartimentului Arhivă.

Potrivit art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002, plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se depune la judecătoria în a cărei circumscripție are domiciliul contravenientul.

A reținut instanța că domiciliul petentului se află în Pitești, astfel că în raport de dispozițiile sus-menționate, instanța competentă teritorial să judece plângerea ar fi Judecătoria Pitești.

Conchide instanța, în sesnul că că potrivit dispozițiilor art. 127 alin. (1) C. proc. civ., dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

Alin. (3) al aceluiași articol prevede că „dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

Învestită cu soluționarea cauzei, sub nr. x/280/2015, Judecătoria Târgoviște, prin sentința nr. 1905 din 6 mai 2016, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătorie Pitești.

Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Târgoviște și Judecătoria Pitești și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție spre competenta soluționare a conflictului de competență.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că față de datele cauzei, că dispozițiile art. 127 C. proc. civ. au caracterul unor norme de competență de ordine privată în raport de denumirea marginală a articolului „competență facultativă” și de prevederile art. 129 C. proc. civ., sens în care Judecătoria Pitești nu avea posibilitatea de a invoca din oficiu necompetența în raport de prev. art. 130 alin. (3) C. proc. civ.

Concluzionează instanța reținând că în acest caz, față de dispozițiile art. 116 C. proc. civ. doar petentul avea posibilitatea de a alege instanța competentă, în raport de disp. art. 127 C. proc. civ. - orice judecătorie din circumscripția oricărei curți de apel învecinate Curții de Apel Pitești.

Așadar, instanța a apreciat că instanță competentă este Judecătoria Pitești astfel că în temeiul dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Târgoviște și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

Soluția Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Hotărând asupra conflictului negativ de competență ivit între cele două instanțe, în condițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a litigiului în favoarea Judecătoriei Târgoviște, pentru considerentele în continuare arătate:

Sesizând instanța reclamantul A., în calitate de grefier în cadrul Judecătoriei Pitești, compartimentului Arhivă, a solicitat în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale România - CESTRIN, anularea procesului-verbal de constatare și stabilire a sancțiunii contravenționale din 14.09.2015.

Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., prin raportare la alin. (3) al aceluiași articol, dacă un judecător (procuror, asistent judiciar sau grefier) are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate curții de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

Cu toate că acest articol are titlul sub marginală „competența facultativă”, în realitate, dispozițiile acestui articol sunt imperative, textul de lege utilizând expresia „va sesiza”.

Deși este adevărată susținerea Judecătoriei în sensul că textul de lege se referă la sesizarea instanței judecătorești „de același grad” cu cea la care își desfășoară activitatea grefierul, totuși, textul de lege nu se oprește aici, ci face, în continuare, referire la „circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate”.

Totodată, prin reglementarea acestui articol, legiuitorul nu a avut în vedere doar instanța de același grad cu cea la care funcționează reclamantul, ci a avut în vedere și posibilitatea exercitării căilor de atac, aceasta fiind rațiunea pentru care a făcut trimitere la circumscripția curții de apel în care se află instanța unde se introduce cererea.

Așadar, în analiza competenței instanței judecătorești la care trebuie introdusă cererea, în cazul în care calitatea de reclamant o are un judecător (procuror, asistent judiciar, grefier) de la o instanță, trebuie avută în vedere nu numai instanța la care funcționează acesta, ci și curtea de apel în circumscripția căreia se află această instanță, întrucât legiuitorul nu a avut în vedere doar instanța de același grad cu cea la care funcționează reclamantul, ci a avut în vedere și posibilitatea exercitării căilor de atac, aceasta fiind rațiunea pentru care a făcut trimitere la circumscripția curții de apel în care se află instanța unde se introduce cererea.

Mai mult decât atât, prin decizia nr. 7/2016, Înalta Curte (complet RIL) privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ. a stabilit că: Sintagma „instanța la care își desfășoară activitatea” din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situația în care judecătorul își desfășoară efectiv activitatea în cadrul instanței competente să se pronunțe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanță.

Art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ. trebuie interpretat, sub aspectul noțiunii de „grefier”, în sensul că este aplicabil și în cazul reclamanților care fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) la parchetele de pe lângă instanțele judecătorești.

În concluzie, față de cele menționate anterior, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. și pe intimata Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (succesoare în drepturi a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA) în favoarea Judecătoriei Târgoviște.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. și pe intimata Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (succesoare în drepturi a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA) în favoarea Judecătoriei Târgoviște.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 octombrie 2016.