CtEDO 09.09.2008 Auto

ZEMLYANSKIKH v. RUSSIA

RESPONDENT
RUS
HOTĂRÂRE
09.09.2008
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
ZEMLYANSKIKH v. RUSSIA (CtEDO, 2008)
HUDOC · oficial

Reclamantul, dl Vitaliy Ivanovich Zemlyanskikh, este un național rus care s-a născut în 1957 și trăiește în Khabarovsk. Guvernul rus („ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl P. Laptev, reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Omnului. Faptele cazului, astfel cum au prezentat părțile, pot fi rezumate după cum urmează. În 1996 procurorul din districtul Frunzenskiy din Saratov a deschis anchete penale împotriva reclamantului care a fost suspectat că a comis un act de hooliganism. În cursul anchetelor penale vehiculul Ford al reclamantului a fost încheiat. La 14 octombrie 1999, reclamantul a fost informat printr-o scrisoare din aceluiași birou procuror că procedura penală a fost întreruptă pentru că nu s-a stabilit niciun fapt care să constituie o infracțiune penală. Scrisoarea a declarat că reclamantul ar putea accesa textul oficial al acestei decizii la biroul procurorului și că ar putea contesta în fața procurorului sau a instanței. La 17 iulie 2000, reclamantul a solicitat procurorului să-l returneze vehiculul depus. În răspuns, el a fost informat la 26 iulie 2000 că toate dovezile materiale confiscate în cursul procedurilor penale au fost responsabile de Departamentul Oraș Saratov din Interior și el ar putea să-și revendice bunurile sale acolo. Nu este clar dacă reclamantul a încercat să facă acest lucru. La 2 august 2000, reclamantul a acuzat Curtea de District Leninskiy din Saratov cu o cerere de compensare a daunelor cauzate de acuzarea ilegală. Printre alte plângeri, el a susținut că nu a recăpătat vehiculul depus. La 4 august 2000, Curtea a emis o rezoluție pentru a rămâne în procedură din cauza faptului că reclamantul nu a respectat cerințele oficiale depunerii unei cereri. În special, el nu a furnizat instanței copii ale deciziei procedurale pe care intenționează să le confrunte, adică decizia investigatorilor de a iniția procedura penală. La 14 august 2000, reclamantul a interzis împotriva suspendării procedurii susținând că instanța poate solicita documentele lipsă în temeiul competențelor sale. La 21 august 2000, el a fost informat de aceeași instanță că șederea procedurii nu a fost permisă să recurgă. Reclamantul nu a luat nici o măsură pentru a se conforma ordinului judecătorului din 4 august 2000. Nici nu a solicitat o prelungire a termenului pentru completarea cererilor sale, care, în consecință, a expirat la 14 august 2000. La 26 octombrie 2000, instanța a returnat cererea reclamantului prin postarea lor obișnuită. În 2000-2001, el a formulat mai multe cereri de reexaminare de supraveghere care se plângeau de refuzul instanței de a accepta cererea de examinare, dar acestea au fost refuzate pe motiv că, de fiecare dată când nu a aprobat o copie a ordinului judecătorului din 4 august 2000. Codul RSFSR privind procedură civilă, în vigoare la momentul material, cu condiția următoarea: „Apoi că afirmația nu este conformă cu cerințele oficiale ale prezentului cod ... judecătorul emite o rezoluție pentru a rămâne reclamantul și notifică-l și stabilește un termen de rectificare a deficiențelor. În cazul în care reclamantul respectă ... în termenul limită ... cererea este considerată depusă la data în care a fost depusă inițial la instanță. În caz contrar, reclamația este considerată că nu a fost depusă și va fi restituită reclamantului.” „Rezoluțiile instanțelor de primă instanță pot fi apelate în fața instanței de cassare separat de hotărârile instanțelor de către părți și de alte persoane care participă la procedura, sau de către procuror: 1) atunci când este prevăzut în mod specific de prezentul Cod; 2) ori de câte ori rezoluția interzice continuarea procedurii. Alte rezoluții ale instanțelor de primă instanță nu pot fi apelate prin intermediul unui apel separat sau a unui protest, dar obiecțiile împotriva acestora pot apărea în punctele de apel sau într-un protest în fața instanței de casare.”

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă