ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1103/2017

Decizia nr. 1103/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Județul Cluj prin Președintele Consiliului Județean Cluj a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice:

(i) suspendarea executării actului administrativ - Decizia nr. 39 din 20 ianuarie 2014 privind soluționarea contestației formulate de către Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Cluj înregistrată la sediul M.D.R.A.P. sub nr. 105.717 din 23 decembrie 2013;

(ii) suspendarea executării actului administrativ - Nota de neconformitate f.n. din 13 noiembrie 2012, aferentă proiectului cod SMIS 33802, comunicată Județului Cluj la data de 09 decembrie 2013;

(iii) anularea în tot a actului administrativ - Decizia nr. 39 din 20 ianuarie 2014 privind soluționarea contestației formulate de către Unitatea Administrativ - Teritorială Județul Cluj înregistrată la sediul M.D.R.A.P. sub nr. 105.717 din 23 decembrie 2013;

(iv) anularea în tot a actului administrativ - Nota de neconformitate f.n. din 13 noiembrie 2012, aferentă proiectului cod SMIS 33802, comunicată Județului Cluj la data de 09 decembrie 2013.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin Sentința nr. 2285 pronunțată în data de 5 septembrie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepția inadmisibilității, ca nefondată, a admis acțiunea formulată de reclamantul Județul Cluj prin președintele Consiliului Județean Cluj, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a suspendat executarea actelor atacate până la soluționarea irevocabilă a cauzei și a anulat actele atacate.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și solicitând admiterea căii de atac promovate, casarea hotărârii atacate, iar în urma rejudecării în principal să se respingă ca tardivă acțiunea reclamantei UAT Cluj, iar în subsidiar să se respingă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.

În motivarea cererii, recurentul a evocat situația de fapt și corespondența purtată între părți în contextul emiterii actelor administrative atacate și a argumentat că în mod eronat a dispus instanța de fond suspendarea efectelor Deciziei nr. 39 din 20 ianuarie 2014 și a Notei de neconformitate f.n. din 13 noiembrie 2012, precum și anularea acestora.

În speță, Nota nr. 18386 din 06 martie 2013 de propunere spre respingere a pretențiilor beneficiarului reprezintă decizia AM POR cu privire la măsurile și sumele dispune, aceasta fiind definitivă în sistemul căilor administrative de atac și care nu a fost suspendată de instanța de judecată.

Reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii condiției existenței cazului bine justificat și nici a pagubei iminente.

Actele contestate au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale incidente.

Se impunea, de asemenea, cercetarea tardivității cererii de chemare în judecată promovate de UATJ Cluj, în condițiile în care corecția financiară a fost aplicată prin Nota de neconformitate f.n. din 13 noiembrie 2012, iar urmare a procedurii de conciliere, prin Nota nr. 18386 din 06 martie 2013 de propunere spre respingere a pretențiilor beneficiarului AM POR s-a pronunțat definitiv cu privire la reducerea procentuală; în aceste condiții, acțiunea reclamantului, înregistrată la Curtea de Apel Cluj la data de 03 februarie 2014 este tardiv formulată.

1.4. Apărările intimatului

Legal citat, intimatul Județul Cluj a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea hotărârii primei instanțe, ca legală și temeinică.

Intimatul a argumentat, în esență, că admiterea cererii a fost justificată în condițiile în care autoritatea contractantă era oricum obligată să accepte certificate echivalente emise de organisme stabilite în alte state ale Uniunii Europene, autoritatea contractantă a refuzat în mod justificat prelungirea termenului de depunere a ofertelor, iar faptele reținute nu reprezintă nereguli, întrucât nu a prejudiciat și nici nu poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora.

Suspendarea actelor a fost, de asemenea, justificată, întrucât prejudiciul material este cert.

2.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 15 martie 2015, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) noul C. proc. civ.

Prin încheierea din 6 decembrie 2016, completul filtru a constatat, față de conținutul raportului întocmit în cauză, că recursul îndeplinește condițiile de admisibilitate, a declarat recursul formulat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice ca fiind admisibil în principiu, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat, și a fixat termen pentru judecata pe fond a recursului.

2.2. Cu privire la cererea de recurs. Soluția și considerentele instanței de control judiciar

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de casare și a apărărilor din întâmpinare, Înalta Curte constată că se impune admiterea recursului pentru considerentele expuse în continuare.

Intimatul-reclamant a supus controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ, pe calea prevăzută de O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în dobândirea și utilizarea fondurilor europene, Decizia nr. 39 din 20 ianuarie 2014 privind soluționarea contestației formulate de UAT Județul Cluj și Nota de neconformitate f.n. din 13 noiembrie 2012, aferentă proiectului cod SMIS 33802, comunicată Județului Cluj la data de 09 decembrie 2013, prin care a fost aplicată reclamantului o reducere procentuală de 5% din valoarea contractului de execuție de lucrări nr. 7580 din 08 mai 2012 încheiat de reclamant cu SC A. SRL.

Judecătorul fondului a admis acțiunea formulată de reclamant și a dispus atât suspendarea, cât și anularea actelor administrative atacate, arătând că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 15 din Legea nr. 554/2004, că nu se impunea aplicarea corecției de 5% și că justificările aplicării acesteia nu sunt legale.

În motivarea soluției, prima instanță s-a limitat însă la considerații cu caracter general referitoare la condițiile suspendării executării unui act administrativ și a reluat, pe scurt, argumentele reclamantei privind nelegalitatea actelor contestate, fără a examina în mod corespunzător apărările pârâtului și fără a dispune de documentația care a stat la baza emiterii actelor administrative atacate, documentație care ar fi permis stabilirea adecvată a situației de fapt.

Autoritatea pârâtă a făcut o serie de afirmații privind procedura prealabilă și actul prin care s-a aplicat corecția de 5% contestată de reclamantă, cu referire la Nota nr. 18386 din 06 martie 2013 de propunere spre respingere a pretențiilor beneficiarului, nedepusă la dosarul cauzei, precum și la o posibilă tardivitate a cererii de chemare în judecată, aspecte care nu au fost examinate de instanța de fond.

O astfel de conduită procedurală nu răspunde exigențelor impuse de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., care impune în sarcina primei instanțe obligația de motivare a hotărârii pronunțate, în sensul de prezenta "motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților", și nici exigențelor art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil, drept care nu poate fi considerat efectiv decât dacă observațiile părților sunt în mod real examinate de către instanța sesizată.

Orice parte, în cadrul unei proceduri, are dreptul să prezinte judecătorului observațiile și argumentele sale și dreptul ca acesta să le examineze în mod efectiv. Dreptul la un proces echitabil, prin urmare, nu poate fi considerat efectiv decât dacă toate cererile și observațiile părților sunt corect examinate de către instanță, aceasta având în mod necesar obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă.

În speță, soluția pronunțată de instanța de fond nu a fost însoțită de stabilirea și analiza proprie a aspectelor de fapt și de drept relevante, conduită procesuală care nu corespunde exigențelor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., echivalând, practic, cu soluționarea procesului fără a se intra pe fondul cauzei și făcând imposibilă exercitarea controlului judiciar.

Se impune, în aceste condiții, casarea cu trimitere spre rejudecare, pentru a asigura părților accesul la dublul grad de jurisdicție.

În fond după casare, instanța de trimitere urmează să administreze toate probele care se impun, raportat la susținerile părților, în vederea stabilirii corecte a situației de fapt, și să examineze toate aspectele invocate, pentru a pronunța o hotărâre legală și temeinică.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 497 C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va admite recursul, va casa hotărârea recurată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene împotriva Sentinței civile nr. 2285 din 5 septembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată.

Trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 martie 2017.

Procesat de GGC - NN