ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 665/2017

Decizia nr. 665/2017

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare in judecată formulată la data 4 aprilie 2016 și precizată la data de 8 aprilie 2016, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții SC B. SRL și C., a solicitat obligarea pârâților la achitarea tuturor drepturilor salariale prevăzute de lege ce nu i-au fost achitate, precum și daune interese, daune morale, cu sancționarea părților conform prevederilor legale.

Prin sentința civilă nr. 743/LM/2016 din 8 noiembrie 2016, Tribunalul Bihor

a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

În motivarea sentinței, s-a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 269 C. muncii și art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, în cazul litigiilor de muncă, reclamantul are alegere între instanța de la domiciliul său sau de la reședința sa.

În speță, din actele dosarului rezultă că reclamantul are domiciliul în municipiul Cluj-Napoca și că. raporturile contractuale cu societatea pârâtă au încetat anterior introducerii acțiunii, așa încât stabilirea competenței se raportează la ultimul domiciliu, care este în prezent în municipiul Cluj-Napoca.

Prin sentința civilă nr. 1553/2017 din 21 martie 2017, Tribunalul Cluj

a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor.

- A constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, potrivit dovezilor de la dosar, reclamantul are reședința și respectiv, adresa unde locuiește efectiv. în com. Borod, județul Bihor, unde figurează cu bunuri imobile. De asemenea, locul de muncă ai acestuia este în județul Bihor, după cum rezultă din contractul individual de muncă.

Competența reglementată de art. 210 din Legea nr. 62/2011 este o competență alternativă, de ordine privată, motiv pentru care, odată ce reclamantul, în favoarea căruia s-a și instituit această competență, și-a ales domiciliul la una dintre instanțele prevăzute de legiuitor, nu se poate contesta opțiunea acestuia de părți sau de instanță.

Cu privire la conflictul negativ de competență, înalta Curte reține următoarele:

Legea dialogului social nr. 62/2011, aplicabilă speței, prevede în cap. VI-Conflictele individuale de muncă care este procedura de soluționare a conflictelor individuale de muncă de către instanțele judecătorești.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 210 din lege „cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează instanței judecătorești competente în a cărei circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul."

Norma de competență enunțată are caracter special și derogatoriu de la dreptul comun, competența revenind instanței în a cărei circumscripție își are domiciliul/ reședința sau locul de muncă reclamantul.

Ca urmare, textul legii prevede o competență alternativă, la alegerea reclamantului, care poate opta între instanța competentă de la domiciliul sau cea de ia locul său de muncă.

În speță, reclamantul A. are reședința în com. Borod, județul Bihor, aceasta fiind adresa la care locuiește efectiv și pe care a indicat-o în toate cererile formulate în dosar (acțiune, precizări, cerere pentru acordarea ajutorului public judiciar, cerere de suspendare a judecării cauzei).

De asemenea, locui de muncă al reclamantului este pe raza municipiului Oradea, astfel cum rezultă din contractul individual de munca încheiat cu societatea pârâtă.

Atât în fața Tribunalului Bihor, cât și în fața Tribunalului Cluj, cu ocazia discutării excepției de necompetență teritorială a instanței, reclamantul, prin reprezentant, a confirmat că locuiește și lucrează pe raza județului Bihor.

Reclamantul A. a ales să introducă cererea de chemare în judecată pe rolul Tribunalului Bihor, în a cărei circumscripție își are locul de muncă și unde locuiește efectiv - județul Bihor.

Față de considerentele reținute, Înalta Curte constată că instanța competentă să judece prezenta acțiune este instanța inițial învestită cu soluționarea cauzei, respectiv Tribunalul Bihor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții SC B. SRL

și C., având ca obiect „drepturi salariale", în favoarea Tribunalului Bihor.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 aprilie 2017.