ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2305/2016

Decizia nr. 2305/2016

Asupra cauzei

de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 din Legea nr.

134/2010 privind C. proc. civ., constată următoarele:

Curtea de

Apel Craiova, secția I civilă, prin decizia nr. 1774 din 21 martie

2016, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva

sentinței civile nr. 291 din 29 septembrie 2015 pronunțată de

Tribunalul Gorj, secția I civilă, în Dosarul nr. x/95/2014, în

contradictoriu cu intimații-pârâți redactor B., redactor șef C.,

director general D. și director editorial E., având ca obiect

pretenții.

Împotriva

acestei decizii a declarat recurs reclamantul A., înregistrat pe rolul

Curții de Apel Craiova la data de 29 aprilie 2016 și înaintat de

această instanță, Înaltei Curți de Casație și

Justiție la 14 septembrie 2016.

Învestită

cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția I civilă, a procedat, la data de 11 octombrie

2016, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a

recursului.

Completul de

filtru C3, la data de 12 octombrie 2016, constatând că raportul

întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus

comunicarea acestuia părților, pentru depunerea punctelor de vedere,

în acord cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din cod.

La data 24

octombrie 2016, recurentul-reclamant A. a depus punct de vedere la raport.

Constatându-se

încheiată această etapă a procedurii de filtru, prin

rezoluția din 7 noiembrie 2016, s-a stabilit termen pentru

soluționarea recursului la data de 23 noiembrie 2016, în temeiul art. 493

alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părților.

Analizând

recursul, Înalta Curte constată că este inadmisibil, în considerarea

argumentelor ce succed:

În fapt, prin

cererea introductivă de instanță, A. a solicitat obligarea

reprezentanților legali ai publicației ziarului F. și pe

autoarea articolului „Director de Carieră minieră, un profesor

și un polițist pe lista prostituatelor lui G.” să difuzeze în 10

numere consecutive o dezmințire din care să rezulte că este

neadevărat conținutul respectivului articol, precum și obligarea

pârâților la plata sumei de 400.000 lei cu titlu de daune morale.

Prin

completarea la cererea de chemare în judecată din 18 februarie 2015,

reclamantul a arătat că, pe lângă autoarea sus

menționatului articol, mai cheamă în judecată pe redactorul

șef C., pe directorul general D., pe directorul editorial E., pe

proprietarii/patronii ziarului F., H. și I. și pe ceilalți

reprezentanți legali ai ziarului, solicitând obligarea acestora, pentru

aceleași motive, să răspundă solidar pentru prejudiciile

nepatrimoniale în cuantum de 399.999,99 lei, conform prevederilor art. 1381

și 1382 C. civ.

Tribunalul

Gorj, secția I civilă, prin sentința nr. 291 din 29 septembrie

2015 a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantul A.,

în contradictoriu cu pârâții redactor B., redactor șef C., director

general D. și director editorial E.

Soluția

primei instanțe a fost menținută de Curtea de Apel Craiova, secția

I civilă, prin decizia nr. 1744 din 21 martie 2016, prin care s-a respins,

ca nefondat, apelul declarat de reclamant împotriva sentinței

tribunalului.

În drept,

potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri

definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs,

precum și cele neatacate cu recurs.

Conform art.

XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, astfel cum a fost modificată prin O.U.G.

nr. 62/2015 „în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a

prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2016, nu sunt supuse

recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art.

94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.,

republicată, în cele privind navigația civilă și

activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări

sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor

cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani

în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste

procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de

apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță

sunt supuse numai apelului”.

Chiar

dacă prin cel dintâi capăt al cererii de chemare în judecată

reclamantul a solicitat obligarea pârâților „să difuzeze în 10 numere

consecutive o dezmințire din care să rezulte că este

neadevărat conținutul articolului” defăimător în ceea ce

privește persoana sa, așadar o obligație „de a face”,

acțiunea dedusă judecății rămâne una în

răspundere civilă delictuală al cărei scop este cel al

sancționării faptei ilicite reclamate, respectiv publicarea în ziarul

F. al unui articol defăimător, prin angajarea răspunderii

patrimoniale a celor responsabili și prin obligarea lor la publicarea unei

dezmințiri asupra faptelor relatate.

Cum

răspunderea civilă delictuală este prin esența sa o

răspundere patrimonială, acțiunii deduse judecății îi

sunt incidente și dispozițiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013

mai sus redate.

În raport de

dispozițiile legale menționate, decizia nr. 1744 din 21 martie 2016 a

Curții de Apel Craiova, secția I civilă, atacată în

prezenta cauză, nu este supusă recursului.

Se reține

totodată că prin dispozițiile art. 10 alin. (1) C. proc. civ.,

legiuitorul a impus în sarcina părților îndeplinirea actelor de

procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege

sau judecător.

Prin urmare,

revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția

competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași pentru

subiecții de drept aflați în situații identice.

Aceleași

exigențe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac

exercitate în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin

legea procesuală.

Din

dispozițiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiții

ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de

atac, este și cea privind existența unei hotărâri determinate ca

atare de lege susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe

această cale.

Recunoașterea

unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea

procesuală constituie o încălcare a principiului

legalității, precum și al principiului constituțional al egalității

în fața legii și, din acest motiv, apare ca o soluție

inadmisibilă în ordinea de drept.

Or, normele

procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și

soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege

sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art.

126 alin. (2) din Constituția României.

Față

de toate cele de mai sus, recursul declarat în cauză apare ca inadmisibil,

urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1774

din 21 martie 2016 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Fără

cale de atac.

Pronunțată

în ședință publică astăzi, 23 noiembrie 2016.