ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1002/2021

Ședința publică din data de 11 mai 2021

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea înregistrată inițial la 17 septembrie 2018 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, sub nr. x/2018, contestatorul A. a formulat contestație la executare împotriva somației nr. x/2018 emisă de ANAF Cluj pentru plata sumei de 110 RON reprezentând cheltuieli judiciare.

Prin sentința civilă nr. 7295 din 23 octombrie 2019 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă în dosarul nr. x/2018, a fost admisă excepția nelegalei timbrări și, în consecință, a fost anulată contestația la executare formulată de contestatorul A..

Prin decizia nr. 64/A din 21 ianuarie 2020, Tribunalul Cluj, secția civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de contestatorul A. împotriva sentinței civile nr. 7295/23.10.2019 a Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care a menținut-o în întregime.

Prin decizia nr. 217/R din 9 iulie 2020, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 64/A din 21.01.2020 a Tribunalului Cluj.

Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel Cluj a declarat recurs contestatorul A..

La 10 martie 2021, Înalta Curte a procedat, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin care s-a concluzionat că recursul este exercitat împotriva unei hotărâri definitive, pronunțată în recurs de curtea de apel, astfel că urmează a fi analizată de către completul de filtru admisibilitatea căii de atac.

Prin rezoluția instanței din 8 aprilie 2021 a fost stabilit termen de judecată la data de 11 mai 2021, când Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra chestiunii inadmisibilității recursului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând recursul, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil, în considerarea argumentelor ce succed:

Dispozițiile art. 483 alin. (1) din C. proc. civ. statuează în sensul că sunt supuse recursului hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

Totodată, prin art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. se prevede că sunt hotărâri definitive, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.

Recursul declarat în cauză de către contestatorul A. a fost formulat împotriva deciziei nr. 217/R din 9 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, în recurs.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, prevederile art. 129 din Constituția României statuând în sensul că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.

Față de dispozițiile legale anterior menționate, precum și de împrejurarea că hotărârea atacată este definitivă, fiind pronunțată într-un recurs declarat de aceeași pârâtă, se constată că decizia atacată nu mai este supusă acestei căi de atac.

Pentru toate aceste considerente în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă recursul formulat de contestatorul A., ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 217/R din 9 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 mai 2021.