ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3821/2017

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității anularea Deciziei nr. 2359 din 07 august 2007. 1.

Soluția primei instanțe Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 1283 din 07.05.2015 a admis acțiunea formulată de reclamanta A. și a dispus anularea Deciziei nr. 2359 din 07.08.2007 emisă de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. 1.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond, pârâtul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a formulat recurs, solicitând, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând cauza, respingerea acțiunii reclamantei, ca neîntemeiată. În motivarea căii de atac exercitate recurenta a susținut următoarele: Esențiale, în speță, sunt prevederile art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriu dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, potrivit cărora, "actele și lucrările efectuate în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, altele decât cele supuse reexaminării potrivit prevederilor prezentului capitol, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, rămân valabile". Or, Decizia atacată de reclamanta a rămas definitivă prin necontestare anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriu dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008. Prin urmare, potrivit prevederilor neechivoce ale art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriu dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, Decizia atacată a rămas valabilă, nemaiputând fi anulată. Mai mult, C.N.S.A.S. susține că a respectat prevederile în vigoare la momentul emiterii deciziei. Verificarea domnului B. a fost declanșată ca urmare a cererii nr. P1442/05 din 25 iulie 2005, adresată C.N.S.A.S. de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989. Temeiul legal al acestei verificări l-a reprezentat art. 2 lit. z) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității ca poliție politică, care prevedea: "Pentru a asigura dreptul de acces la informațiile de interes public, orice cetățean român cu domiciliul în țară sau în străinătate, precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, organizațiile neguvernamentale legal constituite, autoritățile și instituțiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu calitatea de agent sau de colaborator al organelor securității, ca poliție politică, a persoanelor care ocupă sau candidează pentru a fi alese ori numite în următoarele demnități sau funcții: z) persoanele care dețin titlul de revoluționar sau de luptător cu merite deosebite în Revoluția din decembrie 1989". Conform art. 3 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 - Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, se definește noțiunea de titlu, astfel: "(1) Pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, se instituie următoarele titluri: a) Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989/.../b) Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989/../". În consecință, au fost demarate verificările specifice prevăzute în actul normativ în vigoare la acea dată. În urma corespondenței derulate cu foștii deținători de arhivă și ținând cont de înscrisurile identificate în arhiva C.N.S.A.S., documente ce probau furnizarea de informații de către domnul B. structurilor fostei Securități, Colegiul C.N.S.A.S. a emis, pe numele domniei sale, Decizia nr. 2359 din data de 07.08.2007, prin care a stabilit calitatea acestuia de colaborator al poliției politice comuniste. Decizia Colegiului C.N.S.A.S. a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III - a, nr. 68 din 14.02.2008. Decizia emisă a fost comunicată solicitantului verificării, respectiv Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, așa cum am dovedit cu înscrisurile depuse în prima instanță. La acea dată, S.S.P.R.-ul era singura instituție ce deținea baza de date a adreselor de domiciliu ale persoanelor care aveau calitatea de revoluționar, inclusiv pe cea de erou-martir. Din acest motiv, modalitatea de comunicare a deciziei a fost cea descrisă anterior. Instituția recurentă nu avea obligația înștiințării moștenitorilor domnului Bratu, această obligație, revenindu-i S.S.P.R. În concluzie, se apreciază că sentința atacată este dată cu încălcare și aplicarea greșită a prevederilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriu dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, fiind incidente dispozițiile art. 488, alin. (1), punctul 8 C. proc. civ. Se mai consideră că hotărârea atacată este dată cu încălcare și aplicarea greșită a prevederilor procedurale ale Legii nr. 187/1999 (art. 15 din această prevedere), în vigoare la momentul emiterii Deciziei nr. 2359 din 07.08.2007, atât timp cât aceste prevederi nu impuneau citarea moștenitorilor domnului Bratu, ceea ce atrage incidența prevederilor art. 488 alin. (1) punctul 5 C. proc. civ. 1.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea depusă în cauză, intimata-reclamantă C. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea sentinței de fond, pentru următoarele argumente: Decizia contestată a fost emisă în temeiul în baza art. 2 lit. d)in Legea nr. 187/1999, așa încât S.S.P.R. nu avea dreptul legal de a solicita verificarea defunctului său soț, întrucât acesta deținea titlul de Erou Martir al Revoluției din Decembrie 1989 și nicidecum titlu de Revoluționar sau de Luptător cu merite deosebite în Revoluția din decembrie 1989. Prin urmare, legea recunoaște faptul că pentru persoanele lipsite de capacitate de folosință, întrucât sunt decedate, nu se procedează la verificarea statutului de colaborator al poliției comuniste, nefiind fondat argumentul recurentei referitoare la incidența O.U.G. nr. 24/2008, care a intrat în vigoare ulterior emiterii deciziei. Prin Decizia nr. 1385 din 18.03.2014, pronunțată în dosar nr. x/2011, I.C.C.J. a dispus anularea Deciziei CNSAS nr. 2987 din 25.09.2007, prin care numitul D. a fost declarat agent al poliției comuniste. Pentru a pronunța o astfel de soluție, instanța supremă a reținut că în cauză s-a încălcat dreptul la apărare, arătând că potrivit art. 15, alin. (6) din Legea nr. 187/1999, în termen de 60 de zile de la primirea cererii, Consiliul citează în vederea audierii, persoana care a solicitat, precum și persoana cu privire la care s-au solicitat verificări, potrivit procedurii stabilite prin regulament. Potrivit art. 39 din Regulamentului de organizare și funcționare a C.N.S.A.S., se prevede că aceasta citează, în vederea audierii, persoana cu privire la care s-au solicitat verificări, care va pune la dispoziția CNSAS un curriculum vitae amănunțit și o copie autentificată a carnetului de muncă. Astfel, din lege și din actul normativ infra legislativ, rezultă obligația C.N.S.A.S. de a cita persoana verificată, personal sau prin succesorii acestuia. Or, în ceea ce privește verificarea soțului său B., C.N.S.A.S. nu l-a citat nici personal și nici prin succesori, respectiv soție și cei doi copii. Atât eu cât și cei doi copii am fost chemați la C.N.S.A.S. doar pentru verificări personale, în calitate de beneficiari și nu ca succesori ai defunctului meu soț. Dovadă în acest sens este adeverința emisă de pârâtă, nr. 2292 din 30.09.2008, prin care se atestă că recurenta nu a fost colaborator sau lucrător al Securității, iar cei doi copii aveau 14, respectiv 15 ani în decembrie 1989 și prin urmare pe numele lor nefiind emise adeverințe de acest gen. Prin urmare, judecătorii supremi au statuat că o decizie emisă cu încălcarea obligațiilor legale menționate mai sus, este afectată de nelegalitate extrinsecă și se impune anularea acesteia întrucât s-a încălcat dreptul la apărare. În final se mai arată că, potrivit art. 16, alin. (1) din Legea nr. 187/1999, CNSAS trebuia să emită o comunicare și nu o decizie așa cum a procedat în cazul de față. Decizia se emitea - în condițiile legii - numai după ce comunicarea era contestată în termen de 15 zile, în urma reexaminării, astfel că decizia este lovită de nulitate din acest motiv 1.

Procedura de soluționare a recursului Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului de față, s-a concluzionat că în raport cu dispozițiile art. 493 alin. (3) din nodul de procedură civilă, recursul este admisibil în principiu, având în vedere că acesta îndeplinește cerințele de formă prevăzute la art. 486 alin. (1) lit. a) și c)-e) din C. proc. civ., a fost declarat în termen, motivele de recurs se încadrează celor prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 și 6 C. proc. civ. și nici nu există motive de ordine publică ce pot fi invocate în condițiile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ. Prin încheierea din 06 noiembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a admis în principiu, recursul declarat de pârâta Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva sentinței nr. 1283 din 07.05.2014 și s-a fixat termen de judecată pe fond a recursului la 04.12.2017. II. Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtă este fondat, pentru motivele ce se vor arăta în continuare. 2.1. Recurenta a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488, alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere "când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității", circumscriindu-l împrejurării conform căreia nu au fost respectate prevederile procedurale ale Legii nr. 187/1999, care nu prevedeau citarea moștenitorilor domnului Bratu. Art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. se referă la nerespectarea dispozițiilor legale ce guvernează procesului civil, care reglementează parametrii conduitei părților și participanților la acest proces, a căror neconformare este sancționată cu nulitatea actelor procesuale astfel întocmite. Nerespectarea normelor de procedură edictate de legiuitor pentru valida emitere a unui act administrativ, vizează fondul litigiului, adică ansamblul normelor de drept material ce reglează activitatea organului administrativ în procedura de pregătire, elaborare și emitere a actului administrativ și se circumscrie motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. În consecință, criticile recurentei sub aspectele arătate vor fi avute în vedere în cele ce urmează, în cadrul aspectelor de nelegalitate corespunzătoare art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. 2.2. Criticile recurentei intimate referitoare la greșita reținere de către instanța de fond a nerespectării dreptului la apărare a moștenitorilor defunctului domn Bratu sunt neîntemeiate. Potrivit art. 15, alin. (6) din Legea nr. 187/1999, în procedura de stabilire a calității de agent ori de colaborator al poliției politice comuniste a unei persoane în legătură cu care C.N.S.A.S. este solicitat, "în termen de 60 de zile de la data primirii cererilor Consiliul citează, în vederea audierii, persoana care a solicitat, precum și persoana cu privire la care s-au solicitat verificări, potrivit procedurii stabilite prin regulament". Art. 39 din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității ca Poliție Politică prevede că, C.N.S.A.S. citează, în vederea audierii, persoana cu privire la care s-au solicitat verificări, care va depune la C.N.S.A.S. un curriculum vitae și o copie autentificată a carnetului de muncă. Teza a II-a a art. 15, alin. (6) din Legea nr. 187/1999 stabilește că "declanșarea și finalizarea verificărilor solicitate se pot face și în lipsa persoanelor legal citate", ceea ce duce la concluzia, rezultată din interpretarea per a contrario textului legal, că, verificările calității de agent ori de colaborator al poliției politice comuniste a unei persoane, nu pot fi declanșate și finalizate prin emiterea unui act administrativ denumit decizie, fără legala citare a acesteia. Decesul persoanei cercetate, nu înlătură de la aplicare normele mai sus menționate, obligația de citare subzistând în persoana moștenitorilor săi ca adevărați continuatori ai personalității autorului lor, reputația defunctului soț al reclamantei răsfrângându-se și asupra reputației acesteia, cât și a copiilor lor. Așa fiind, citarea persoanei verificate constituie un element de legalitate extrinsecă a actului administrativ care atestă sau nu calitatea de agent ori de colaborator al poliției politice comuniste a acesteia, așa încât nerespectarea acestei formalități, privită și ca un element de conținut al dreptului la apărare, atrage sancțiunea nulității actului administrativ astfel întocmit și emis. Dispozițiile art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, potrivit cărora "Actele și lucrările efectuate în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, altele decât cele supuse reexaminării potrivit prevederilor prezentului capitol, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, rămân valabile", nu sunt aplicabile în cauză și nu sunt de natură a valida decizia contestată. Acest text legal se referă la menținerea actelor anterior emise de C.N.S.A.S. care în lipsa unor elemente probatorii noi nu sunt supuse procedurii reexaminării prevăzute de acest act normativ, fără ca prin aceasta să fie sustrase controlului de legalitate exercitat la cererea persoanelor vătămate de instanțele judecătorești competente. Acest lucru rezultă cu claritate de dispozițiile art. 34 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 care prevede că "Cauzele aflate pe rolul secțiilor civile ale curților de apel, în calitate de instanțe de control judecătoresc, ca urmare a exercitării căii de atac prevăzute la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste, cu modificările și completările ulterioare, împotriva deciziilor Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se transmit secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, ca instanță de control judecătoresc. Aceasta, la primul termen de judecată, va continua judecarea cauzelor cu luarea în considerare a probelor admise și a actelor procesuale efectuate de instanța civilă." Având în vedere toate considerentele expuse mai sus, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată și ale art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.