ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2383/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 01.04.2014, reclamanta S.C. A. S.R.L. Bordei Verde, județul Brăila, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brăila anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 06.11.2013 și înregistrat din 12 noiembrie 2013 și a Deciziei de respingere a Contestației înregistrate din 15 ianuarie 2014 emise de APDRP București, anularea Titlului executoriu din 19.03.2014 emis, în baza procesului-verbal de constatare a neregulilor și stabilirea creanțelor bugetare, de DGRFP Galați - AJFP Brăila și exonerarea de la plata sumei în cuantum de 867.294 RON.

A solicitat și suspendarea executării actelor administrative fiscale.

Prin încheierea din 26 mai 2014, Curtea de Apel Galați a respins cererea de suspendare a executării actelor administrative contestate, ca neîntemeiată.

Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 96 din 3 aprilie 2015, a respins cererea reclamantei, ca nefondată.

3.1. Împotriva acestei sentințe, reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei primei instanțe spre rejudecare.

3.1.1. Motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă susține că, deși pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) și-a încetat existența pe parcursul procesului, ca urmare a abrogării O.U.G. nr. 13/2006 prin O.U.G. nr. 41/2014, noua structură care a preluat atribuțiile, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) nu a fost introdusă în cauză și nu a fost citată timp de șapte termene consecutive, iar dispozitivul hotărârii cuprinde faptul că litigiul s-a soluționat numai în contradictoriu cu APDRP.

Recurenta-reclamantă consideră că hotărârea recurată este lovită de nulitatea prevăzută de art. 176 lit. a) C. proc. civ., care vizează capacitatea procesuală a persoanei chemate în judecată și drepturile corelative ale acesteia.

3.1.2. Motivele de recurs întemeiate pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă înțelege să trateze împreună aceste două motive de nelegalitate, arătând că argumentele invocate de prima instanță pentru respingerea cererii depășesc cu mult pe cele invocate de pârâtă și creează sub aspect juridic situații care nu au fost puse în discuția părților.

Astfel, multe dintre argumentele reținute de judecătorul fondului sunt străine cauzei.

În acest sens, se evocă argumentul conform căruia nerealizarea în întregime a indicatorilor conduce în mod automat la rezoluțiunea contractului de finanțare, fapt ce nu a fost evocat de părțile din dosar.

Dimpotrivă, susține recurenta-reclamantă, din constatările făcute de experți a rezultat că societatea, după examinarea balanțelor de verificare pe ultimii patru ani(2010-2014) a realizat un proiect de finanțare în condițiile crizei de lichidități manifestate în special prin reducerea consumului populației și reducerea pieței de clienți.

Recurenta-reclamantă a desfășurat și o activitate în cadrul proiectului Măsurii 3.1.2., în sensul că a creat noi locuri de muncă, iar prin impozitele și taxele plătite a contribuit la bugetul statului, de asemenea, a diversificat serviciile pentru populația rurală.

Cu privire la conflictul de interese, arată recurenta-reclamantă, au fost interpretate și aplicate greșit dispozițiile incidente, respectiv art. 4 din condițiile generale anexă la contract, art. 34 din Regulamentul CE 2342/2002, art. 14 și 15 din O.U.G. nr. 66/2011.

Instanța de fond a preluat în mod greșit definiția conflictului de interese din art. 2 alin. (2) lit. m) din H.G. nr. 224/2008, care nu are legătură cu speța.

Prima instanță a aplicat și disp. art. 4 din contractul de finanțare, deși acest tip de conflict de interese poate să apară numai în faza de achiziție a utilajelor și doar în situația în care recurenta-reclamantă ar fi achiziționat utilajele pentru care a obținut finanțarea publică de la o societate legală.

În considerentele sentinței recurate, punerea în executare a obiectului de activitate a închirierii de utilaje agricole cu o terță societate la care este asociată în proporție minoritară, ar fi interzisă de lege.

Opinia instanței de fond este greșită și încalcă dispozițiile constituționale care garantează persoanelor fizice și juridice exercitarea drepturilor civile recunoscute prin legi speciale.

Din acest motiv afirmația judecătorului fondului, conform căreia societatea reclamantă a desfășurat o activitate în amonte față de S.C. B. S.R.L., într-o proporție mai mare față de alte societăți, ar crea o condiție artificială pentru obținerea fondurilor europene interzisă de art. 72 alin. (1) din Regulamentul CE 1968/2005 și art. 4 alin. (8) din Regulamentul UE 65/2011, este nefondată.

Prin motivele de recurs se susține și aplicabilitatea Hotărârii CJUE dată în cauza C-434/12, prin care s-a arătat că "art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare".

Or, din actele dosarului, nu rezultă existența unei modificări substanțiale a proiectului, iar instanța de fond face aprecieri doar cu privire la modul în care societatea și-a exercitat obiectul său de activitate.

3.2. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 14 decembrie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea de ședință din data de 27 aprilie 2017, Completul de filtru, apreciind incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., a admis în principiu recursul și a fixat termen pentru judecata cauzei pe fond.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului. Analiza motivelor de casare

Din cuprinsul procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 12.11.2013 reiese faptul că, în urma legăturilor între acționariatul/administratorul S.C. A. S.R.L. și acționariatul/administratorul agentului economic căruia i-au fost încheiate utilajele - S.C. B. S.R.L. - s-a apreciat că întreprinderile sunt legale, conform art. 44 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

Echipa de control a constatat astfel că, societatea controlată a încălcat prevederile contractului de finanțare din 1.07.2010, respectiv: art. 1, anexa 1 - Prevederi generale - art. 1, art. 6, deoarece cele două societăți au asociat comun.

În procesul-verbal de constatare a neregulilor s-a reținut și încălcarea prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) 65/2011 al Comisiei din 27.01.2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a econdiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală; art. 72 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din FEADR.

Urmare a verificărilor efectuate, s-a constatat că investiția a devenit neeligibilă și se impune recuperarea sprijinului financiar nerambursabil, în sumă de 861.757,99 RON.

Contestația a fost respinsă prin Decizia nr. 1254 din 15.01.2014 emisă de APDRP.

În cuprinsul sentinței recurate, judecătorul fondului a reținut că numitu C. este asociat unic și administrator al reclamantei S.C. A. S.R.L. și asociat cu o cotă-parte de 19,92% al S.C. B. S.R.L., astfel că în temeiul art. 44 din Legea nr. 346/2004 "întreprinderile sunt legate, iar reclamanta a încălcat obligația de evitare a conflictului de interese, fapt ce reprezintă un exemplu de condiții artificiale pentru obținerea fondurilor europene".

A mai apreciat judecătorul fondului, că scopul finanțării nerambursabile, de îmbunătățire a mediului economic, prin crearea pe piață a unor competitori puternici, nu a fost atins, iar reclamanta nu a respectat nici obligația de atingere a parametrilor economici stabiliți prin contract, fapt ce atrage rezoluțiunea contractului de finanțare.

Recurenta-reclamantă a renunțat la susținerea motivului de casare întemeiat pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., iar instanța de recurs a luat act de cererea formulată.

Cu privire la motivele de casare întemeiate pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., se constată justețea acestora.

Astfel, judecătorul fondului a apreciat la pg. 8 par. 9 din sentință, că reclamanta nu și-a respectat obligațiile contractuale privind respectarea parametrilor economico-financiari, considerent ce este străin cauzei, actele administrative atacare nefăcând vorbire despre rezoluționarea contractului de finanțare pentru acest motiv. Aceeași apreciere se poate face și cu privire la definiția dată conflictului de interese de art. 2 alin. (2) lit. m) din H.G. nr. 224/2008, care nu are legătură cu schema de ajutor aferentă Măsurii 3.1.2.

Motivele de casare întemeiate pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sunt, de asemenea, fondate.

Potrivit art. 4 din Anexa 1 - Prevederi Generale la contractul de finanțare, beneficiarul va adopta o asemenea conduită care va evita conflictul de interese, definit conform legislației în vigoare.

Art. 44 alin. (1)-(5) din Lega nr. 346/2014, cu modificările și completările ulterioare stipulează că întreprinderile legate sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele raporturi:

a) o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților celeilalte întreprinderi;

b) o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere a celeilalte întreprinderi;

c) o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia;

d) o întreprindere este acționară sau asociată a celeilalte întreprinderi și deține singură, în baza unui acord cu alți acționari ori asociați ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau asociaților întreprinderii respective.

Se prezumă că nu există o influență dominantă dacă investitorii prevăzuți la alin. (3) al alin. (42) nu sunt implicați direct sau indirect în conducerea întreprinderii respective, fără ca drepturile pe care le dețin în calitatea lor de acționar sau asociat să fie prejudiciate.

Sunt considerate întreprinderi legate și întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise la alin. (1), prin intermediul uneia ori mai multor întreprinderi sau prin oricare dintre investitorii prevăzuți la alin. (3) al art. 42.

Întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă își desfășoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeași piață relevantă ori pe piețe adiacente.

O piață adiacentă, în sensul prezenței legi, este acea piață a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piața în cauză.

Prima instanță, dar și intimata-pârâtă au reținut incidenta disp. art. 44 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2014, când o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților celeilalte întreprinderi.

S-a mai întemeiat instanța de fond pe disp. art. 72 alin. (1) lit. a) din Regulamentul CE nr. 1698/2005 și disp. art. 4 alin. (8) din Regulamentul UE nr. 65/2011 conform cărora operațiunea nu trebuie să sufere în termen de cinci ani de la data deciziei de finanțare, nicio modificare care îi afectează natura sau condițiile de punere în aplicare sau creează un avantaj nejustificat unei întreprinderi sau unei colectivități publice și nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plăți, în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

Se constată că instanța de fond a aplicat în mod mecanic prevederile legale incidente cauzei și nu a reușit să argumenteze și să demonstreze existența unei condiții artificiale pentru obținerea fondurilor europene.

Deși prima instanță a constatat că cele două întreprinderi sunt legate, conform art. 44 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004, în sensul că "o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților celeilalte întreprinderi", nu s-a analizat în concret situația dedusă judecății.

Din actele dosarului, reiese faptul că numitul C. este asociat unic al S.C. A. S.R.L., deține 100% din această societate și este asociat cu o cotă de 19,92% la S.C. B. S.R.L., de unde rezultă că acesta nu deține majoritatea drepturilor de vot ale asociaților celeilalte societăți.

Faptul că ceilalți asociați din cadrul S.C. B. S.R.L. sunt rude cu numitul C. nu poate să conducă la concluzia că acesta controlează majoritatea drepturilor de vot ale asociaților, decât după ce se realizează o amplă analiză a ceea ce înseamnă condiții artificiale pentru obținerea fondurilor europene.

Or, în speță, nici instanța de fond și nici autoritatea competentă nu au făcut o asemenea analiză, deși aveau o atare obligație, desprinsă din jurisprudența CJUE din Cauza C-434/12 Slancheva Sila Eood și Nota directoare pentru auditori nr. 22 din 10.10.2013 dată de Comisia Europeană prin Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Prin Hotărârea dată în cauza C-434/12, CJUE a interpretat art. 4 alin. (8) din Regulamentul UE nr. 65/2011 în sensul că, condițiile de punere în aplicare a acesteia necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv.

Îndeplinirea elementului obiectiv presupune concluzia că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR nu poate fi atinsă, iar îndeplinirea elementului subiectiv, bazat pe anumite elemente de probă obiective, conduce la dovedirea că beneficiarul a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

Elementele de probă obiective pot fi legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare și indicii care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane.

De asemenea, CJUE a mai arătat că nu poate fi respinsă cererea de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, pentru simplul motiv că un proiect de investiții nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare.

Or, actele administrative atacate nu conțin o asemenea analiză și nu demonstrează faptul că proiectul a suferit o modificare substanțială sau că obiectul schemei de ajutor nu a fost atins.

Judecătorul fondului nu putea să suplinească motivarea actului administrativ în acest sens, însă era obligat să rețină că în absența demonstrării îndeplinirii obiectivului proiectului, cererea de plată nu poate fi respinsă sau ajutorul nu poate fi retras după ce a fost acordat.

Din probele de la dosar rezultă că proiectul a fost implementat, controlul a fost ex-post, că beneficiarul a cumpărat utilaje pentru îndeplinirea obiectivelor și a încheiat contracte de închiriere a utilajelor agricole cu mai multe societăți/furnizori, în perioada 2011-2013.

Chiar și în ipoteza în care utilajele au fost închiriate la S.C. B. S.R.L., nu a fost denaturat obiectivul Măsurii 312, sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi cu obiectivul specific dezvoltarea unei microîntreprinderi în sectorul non-agricol din spațiul rural și încurajarea inițiativelor de afaceri promovate de către tineri.

Față de acestea, în temeiul art. 497 C. proc. civ. coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, se va admite recursul formulat, se va dispune casarea sentinței atacate și admiterea în parte a acțiunii.

În temeiul art. 1, 18 din Legea nr. 554/2004, se va dispune anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 12.11.2013 și Deciziei de soluționare a contestației nr. 1254 din 15.01.2015.

Cu privire la cererea de anulare a Titlului executoriu din 19.03.2014 emis de Administrația județeană a Finanțelor Publice Brăila, se va reține că o atare pretenție poate fi cerută numai în fața instanței de executare, însă în raport de soluția pronunțată asupra actelor administrative atacate nu se mai impune eventuale declinare a competenței de soluționare a acestui capăt de cerere, deoarece titlul executoriu nu mai poate fi pus în aplicare.

În ceea ce privește cererea de exonerare de la plata sumei de 867.294 RON, instanța de contencios administrativ nu are obligația să se pronunțe în mod expres, deoarece anularea actelor administrative atacate are drept consecință implicită și exonerarea reclamantei de la plată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 96 din 3 aprilie 2015 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată.

Admite, în parte, acțiunea în sensul că anulează Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/12.11.2013 și Decizia de soluționare a contestației nr. 1254 din 15 ianuarie 2015.

Respinge celelalte capete de cerere.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 iunie 2017.