ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3050/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 08.11.2017, sub nr. x/2017, reclamantul Municipiul Slatina prin primar a chemat în judecată pârâtul Ministerul Culturii și Identității Naționale - Unitatea de Management a Proiectului, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se anuleze Decizia Unității de Management a Proiectului - Ministerul Culturii și Identității Naționale transmisă cu adresa nr. x/19.05.2017, înregistrată la Primăria Municipiului Slatina cu nr. 42153/19.05.2017 și a Notificării privind Raportul intermediar de progres nr. 5 și Raportul final cu privire la Contractul de finanțare nr. x/27.11.2014, aferent proiectului cu titlul "A." nr. 864/28.03.2017, înregistrată cu nr. x/28.03.2017, considerându-le netemeinice și nelegale.

Prin sentința civilă nr. 52 din 29 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal s-a admis contestația formulată de reclamantul Municipiul Slatina prin primar, în contradictoriu cu pârâta Unitatea de Management a Proiectului - Ministerul Culturii și Identității Naționale, având ca obiect "anulare act administrativ" și s-a dispus anularea Adresei nr. x/19.05.2017 emise de Unitatea de Management a Proiectului-Ministerul Culturii și Identității Naționale și a Notificării Raportului Intermediar de progres nr. 5 și Raportul final nr. x/28.03.2017 întocmită de Unitatea de Management a Proiectului-Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Împotriva sentinței civile nr. 52 din 29 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Culturii și Identității Naționale - Unitatea de Management a Proiectului, care a criticat hotărârea prin prisma motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 3, 5 și 8 C. proc. civ., solicitând instanței de recurs casarea sentinței atacate întrucât prima instanță a încălcat regulile de competență, a încălcat regulile de procedură în soluționarea cererii, a încălcat și aplicat greșit normele de drept material.

În ce privește încălcarea normelor de competență, motiv de recurs întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., arată că instanța de contencios administrativ de la domiciliul său era competentă în soluționarea cauzei, întrucât dispozițiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ. stabilesc că"(1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dat fiind că se solicită anularea actelor unei autorități publice centrale cu sediul în București. Acest text de lege coroborat cu dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ conferă competență de soluționare Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ, motiv pentru care reiterează excepția necompetenței teritoriale a primei instanțe de a soluționa cauza.

În ceea ce privește încălcarea normelor de procedură, motiv de recurs întemeiat pe art. 488 alin. (1), pct. 5 C. proc. civ., arată că prima instanță s-a pronunțat asupra a ceea ce reclamantul nu a cerut, modificând obiectul cererii.

Astfel, reclamantul-intimat a criticat actele emise cu motivarea că "O.U.G. nr. 66/2011 nu indică o altă procedură de urmat la momentul autorizării cheltuielilor în scopul constatării neregulilor și al stabilirii creanțelor bugetare", considerând Decizia UMP comunicată cu nr. 1346/19.05.2017 ca fiind nulă pentru încălcarea normelor de procedură. Asupra acestui motiv de nelegalitate prima instanță nu s-a pronunțat, însă constată că actul administrativ ar fi nemotivat sub aspectul enumerării, cel puțin exemplificativ a specificațiilor tehnice care pun sub semnul întrebării respectarea principiilor nediscriminări și al tratamentului egal ale procedurilor de achiziție publică.

Se mai reține că nu a fost explicată modalitatea concretă în care specificațiile tehnice din caietul de sarcini ar fi creat un cadru favorabil atribuirii contractului ofertantului S.C. B. S.R.L.. Că nu s-a probat legătura directă cu ofertantul presupus avantajat din perspectiva faptului că acesta ar deține în patrimoniu dotări accesorii fără pondere covârșitoare în contract, că nu se justifică rezonabil corecția aplicată.

Prima instanță ignoră obiectul cererii reclamantului, și anume solicitarea de a se constata că "O.U.G. nr. 66/2011 nu indică o altă procedură de urmat la momentul autorizării cheltuielilor în scopul constatării neregulilor și al stabilirii creanțelor bugetare", însă recunoaște că noțiunea de neregulă, așa cum este definita de O.U.G. nr. 66/2011 și cum a fost interpretată de CJUE, nu este condiționată de un prejudiciu cert, cuantificabil în bugetul UE, fiind suficient a se crea un pericol pentru producerea unui prejudiciu prin abateri de la legalitate și oportunitate sau prin nerespectarea principiilor fundamentale ce trebuie să guverneze procedurile de achiziție.

Față de cele reținute consideră că prima instanță a încălcat principiul consacrat de art. 9 din C. proc. civ., potrivit căruia obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților.

În ceea ce privește neautorizarea la plată a sumei de 234.727.80 RON, reprezentând corecție de 5% din valoarea solicitată la autorizare, aferentă contractului de execuție lucrări nr. x/18.01.2016, încheiat cu B. S.R.L., prin cererea de chemare în judecată, s-a susținut că decizia autorității este lovită de nulitate, deoarece nu respectă prevederile Normei metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 aprobată prin H.G. nr. 875/2011.

Instanța de fond nu și-a motivat în mod legal decizia de a înlătura abaterea reținută ca urmare a faptului că autoritatea contractantă a creat în mod artificial, prin definirea ca abateri minore a neconformităților din oferta lui S.C. B. S.R.L., un cadru favorabil atribuirii contractului către această companie, reținând că aceasta nu se încadrează în prevederile din anexa la H.G. nr. 519/2014, partea 1, punctul a) subpunctul 2 evaluarea ofertelor, 5. Modificarea unei oferte in cursul evaluării, când s-a modificat în fapt oferta în timpul evaluării.

Raportat la faptul că ofertantul S.C. B. S.R.L. a prezentat în Devizul Instalații sanitare, art. 43 - RPSB14A - îmbinare în x cantitatea de 143 buc. în loc de 14 buc, așa cum a fost specificat în antemăsurătorile postate în SEAP, reclamanta a precizat:

"comisia de evaluare a ofertelor a considerat că introducerea eronată a acestei cantități reprezintă abateri tehnice minore, fiind simplă eroare materială, iar corectarea ei conduce la o modificare nesemnificativă a prețului ofertat și nu produce niciun avantaj față de ceilalți competitori" și, mai mult, "cotarea suplimentară a poziției din cadrul formularelor prezentate în propunerea financiară nu are nicio influență asupra calității contractului și conformității lucrărilor, după cum nu poate influența negativ posibilitatea ofertantului de a executa contractul, fiind aplicabile prevederile art. 79, alin. (2), lit. b) din H.G. nr. 925/2006, care specifică faptul că modificări ale propunerii tehnice se acceptă în măsura în care acestea reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a prețului, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanților participanți la procedura de atribuire". Astfel, "comisia de evaluare a ofertelor a solicitat acordul ofertantului privind corectarea valorii ofertate pentru contractul restaurare, consolidare, reabilitare și dotări în vederea amenajării A., prin diminuarea acesteia cu valoarea celor 129 buc. de îmbinare în x concluzionând că "acceptarea acestei abateri tehnice minore, care reprezintă 0,0036% din valoarea ofertei financiare, nu produce niciun avantaj față de ceilalți competitori și "nu reprezintă o modificare a ofertei în cursul evaluării". Este limpede că prin operațiunile de mai sus s-a modificat oferta în timpul evaluării din moment ce s-au modificat propunerea tehnică și prețul.

În ceea ce privește suma de 234.727,80 RON, reprezentând corecție de 5% din valoarea solicitată la autorizare aferentă contractului de execuție lucrări nr. x/18.01.2016, încheiat cu S.C. B. S.R.L., arată că potrivit art. 6 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 66/2011, coroborate cu art. 9 din O.U.G. nr. 66/2011, în etapa de verificare a rapoartelor intermediare de progres/raportului final și de autorizare a cheltuielilor efectuate și declarate în rapoartele financiare de promotorii de proiecte, OP, în calitate de autoritate cu competențe în gestionarea fondurilor externe nerambursabile, are obligația de a aplica corecții financiare în situația în care constată că au fost săvârșite abateri, nefiind necesară întocmirea procesului-verbal de constatare/notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare.

În ceea ce privește susținerile conform cărora nu ar fi întrunite cumulativ condițiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 pentru a exista neregula, reiterează faptul că abaterea sancționată se încadrează în categoriile standard stabilite în Anexa la O.U.G. nr. 66/2011, în speță Partea A, secțiunea "Evaluarea ofertelor", pct. 5 "Modificarea unei oferte în cursul evaluării" și reluate in Anexa la H.G. nr. 519/2014 privind stabilirea ratelor aferente reducerilor procentuale/corecțiilor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în anexa ia Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, Partea 1 "Achiziții publice", punctul A), subpunctul 2 "Evaluarea ofertelor", criteriul 5 "Modificarea unei oferte în cursul evaluării". Din interpretarea art. 6 alin. (3

3

) din O.U.G. nr. 66/2011 rezultă că în accepțiunea legiuitorului nu au niciun impact financiar abaterile de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziție de natură formală.

Prima instanță nu a arătat de ce a înlăturat aceste apărări, ci a reținut că nu s-a explicat în ce constau specificațiile tehnice din caietul de sarcini care ar fi creat un cadru favorabil atribuirii contractului. În acest sens, echipa de soluționare a contestației a constatat, în urma reanalizării listei de verificare a achiziției din data de 22.04.2016 și a corespondenței aferente RIP4, că PP a fost informat cu privire la specificațiile tehnice fixe (pct. 16 din Nota de solicitare clarificări nr. 1208/05.04.2016) și că a formulat un punct de vedere cu privire la starea de fapt (pct. 16 din Răspunsul la Nota de solicitare clarificări, nr. 39196/11.04.2016). Prin urmare, nu se poate considera că i-a fost îngrădit dreptul de a formula contestație în cunoștință de cauză, PP neputând proba vătămarea, însă nici sub acest aspect prima instanță nu s-a pronunțat

În ceea ce privește faptul că ofertantul câștigător, S.C. B. S.R.L. nu are înscris în certificatul constatator obiectele de activitate autorizate aferente comerțului cu ridicata al dotărilor specifice, recurentul pârât arată că o se impunea respingerea ofertei ca inacceptabilă, conform art. 36 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 925/2006.

Cu privire la critica conform căreia decizia de soluționare a contestației ar fi lovită de nulitate deoarece nu indică temeiul de drept în baza căruia se poate formula contestație și termenul de depunere a acesteia, consideră că aceste elemente fiind specifice procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare/notei de constatare, în cauză, acestea nu sunt aplicabile.

În fișa de date, la secțiunea II: Obiectul contractului la punctul 11.1.1) se precizează "restaurare, consolidare, reabilitare și dotări în vederea amenajării A. "A."", iar la punctul N.1.5), unde este detailat obiectul contractului, sunt menționate Dotări". La Secțiunea III: Informații juridice, economice, financiare și tehnice, la punctul III.2.1 Criterii de calificare se precizează:

"1. Obiectul contractului trebuie să aibă corespondent în codul CAEN din Certificatul Constatator emis de ONRC, iar ofertantul trebuie să fie autorizat să desfășoare activitățile aferente contractului, conform art. 15 din Legea nr. 359/2004." Prin urmare, prin însăși fișa de date a achiziției, se impunea ca ofertantul să fie autorizat să desfășoare activitățile aferente contractului, dovada autorizării făcându-se prin codul CAEN din Certificatul Constatator emis de ONRC.

Analizând certificatul constatator nr. x/01.10.2015, depus de ofertantul câștigător S.C. B. S.R.L, s-a constatat că acesta nu conține un cod CAEN autorizat pentru vânzarea - cumpărarea de bunuri specifice dotărilor solicitate prin caietul de sarcini. Pentru aceste dotări cu caracter independent față de lucrarea în sine, ofertanții trebuia să facă dovada "autorizării să desfășoare activitățile aferente contractului, conform art. 15 din Legea nr. 359/2004", atât pentru lucrările de executat, cât și pentru dotările furnizate, așa cum s-a solicitat prin Fișa de date a achiziției. Faptul că acest contract este unul de execuție lucrări nu anulează obligația ofertantului de a deține și de a autoriza codurile CAEN aferente tuturor activităților desfășurate în cadrul unui contract (prin raportare la legislația fiscală și civilă), în speță, lucrări de construcții și comerț cu ridicata.

Prin urmare, în condițiile în care ofertantul câștigător S.C. B. S.R.L. nu a făcut dovada autorizării codului CAEN specific activității de dotare, se impunea respingerea ofertei ca inacceptabilă, conform art. 36 alin. M) lit. b) din H.G. nr. 925/2006.

Raportat la prevederile O.U.G. nr. 66/2011, echipa de soluționare a contestației apreciază că abaterea constatată se încadrează, prin analogie, în condițiile art. 6 alin. (3A2), în Anexa la H.G. nr. 519/2015, Partea 1 Achiziții publice punctul A), subpunctul 2 "Evaluarea ofertelor", criteriul 3 "Evaluarea ofertelor pe baza unor criterii de selecție sau atribuire ilegale", sancționată cu o corecție financiară/reducere procentuală de 25%, cu posibilitatea reducerii la 10% sau 5%, în funcție de gravitate.

În ceea ce privește constatările ce vizează specificațiile tehnice fixe incluse în caietul de sarcini (flux luminos de 9000 lumeni și greutate de 139 kg la proiectorul cinema, flux luminos de 4000 lumeni, rezoluție de 1920x1200'șl greutate de 6,8 kg la proiector, greutate de 3 kg la cutie depozitare, dimensiuni 850x600x1000 mm la difuzor, putere de 100 W la SE81C etc.), s- constatat nu s-a justificat necesitatea stabilirii unor valori fixe raportate la specificul și funcțiunea imobilului. Astfel, au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) din O.U.G. nr. 34/2006, raportat la art. 1 lit. B) pct. 2.5. din Instrucțiunile cuprinse în Ordinul MDLPL nr. 863/2008 pentru aprobarea Instrucțiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 23/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investirilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, unde se menționează următoarele:

"La elaborarea proiectelor materialele, confecțiile, utilajele tehnologice si echipamentele vor fi definite prin parametri, performante si caracteristici. Este interzis a se face referiri sau trimiteri la mărci de fabrica, producători ori comercianți sau la alte asemenea recomandări ori precizări care sa indice preferințe sau sa restrângă concurenta. Caracteristicile tehnice si parametrii funcționali vor fi prezentați în cadrul unor limite (pe cât posibil) rezultate din breviarele de calcul si nu vor fi date în mod determinist, în scopul de a favoriza un anumit furnizor (producător sau comerciant)".

S-a apreciat că abaterea constatată se încadrează în Anexa la H.G. nr. 519/2015, Partea 1 Achiziții publice punctul A), subpunctul 1 "Anunțul de participare și documentația de atribuire", criteriul 11 "Specificații tehnice discriminatorii", pentru care corecția financiară/reducerea procentuală aplicabilă este de 25%, cu posibilitatea reducerii la 10% sau 5%, în funcție de gravitate.

Referitor la modificarea unei oferte în cursul evaluării s-a constatat că urmare a analizei ofertei depuse de S.C. B. S.R.L., a clarificărilor transmise pe parcursul procesului de evaluare a ofertelor și a documentației de atribuire, că ofertantul a înscris inițial în devizul ofertă "Instalații sanitare art. 43 - îmbinare IN x -143 buc" față de 14 buc, cât era precizat în antemăsurătorile publicate în SEAP, rezultând o diferență de 129 buc, cuantificată valoric la -14.841,51 RON fără TVA. Ofertantul a precizat că neconcodanța respectivă este o eroare/abatere tehnică minoră, considerată viciu de formă în conformitate cu prevederile art. 80 din H.G. nr. 925/2006 si că este de acord cu corectarea acestei erori/abateri în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Valoarea ofertei devine astfel de 4.390.180,44 RON fără TVA. Conform mențiunilor din Raportul procedurii nr. x/30.12.2015 (pag. 18), comisia de evaluare a considerat că introducerea eronată a acestei cantități reprezintă "abateri tehnice minore, fiind simplă eroare materială, iar corectarea ei conduce la o modificare nesemnificativă a prețului ofertat și nu produce niciun avantaj fată de ceilalți competitori (") fiind aplicabile prevederile art. 79, alin. (2), lit. b) din H.G. nr. 925/2006".

Analizând temeiul de drept invocat, echipa de soluționare a contestației a apreciat că, din interpretarea coroborată a articolelor sus-menționate rezultă că singura posibilitate de modificare a propunerii financiare, chiar și în situația în care nu se modifică clasamentul, constă în rectificarea erorilor aritmetice, astfel cum sunt definite la art. 80 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006. Așa fiind, în mod corect s-a reținut că abaterea constatată se încadrează în condițiile art. 6 alin. (3A2), în Anexa la H.G. nr. 519/2015, Partea 1 Achiziții publice punctul A), subpunctul 2 .Evaluarea ofertelor", criteriul 5 "Modificarea unei oferte în cursul evaluării", aceasta atrăgând corecția financiară/reducerea procentuală de 25%, cu posibilitatea reducerii la 10% sau 5%, în funcție de gravitate.

Față de aceste critici, a solicitat admiterea recursului formulat.

Intimatul reclamant Minicipiul Slatina a formulat întâmpinare, prin care a a susținut că recursul declarat pârât nu corespunde cerințelor prevăzute de art. 486 alin. (1) și (2) C. proc. civ., fiind formulat prin dl. C. - director, iar pe fondul recursului, a solicitat respingerea acestuia ca neîntemeiat.

În ceea ce privește primul motiv de recurs indicat de recurent, referitor la necompetența instanței, arată că instanța de fond în mod corect a respins excepția de necompetență teritorială invocată de pârât prin întâmpinare întrucât prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 derogă de la prevederile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., care reprezintă dreptul comun în materie și instituie o competență teritorială alternativă, reclamantul având posibilitate de a opta pentru instanța competentă de la domiciliul său.

În ceea ce privește cel de al doilea motiv de recurs, consideră că este neîntemeiat întrucât instanța de fond s-a pronunțat asupra a ceea ce s-a cerut prin cererea de chemare în judecată, respectiv asupra legalității și temeiniciei celor două acte administrative contestate, motivele invocate de reclamant fiind atât cu privire la forma cât și la conținutul actelor atacate.

Într-un prim motiv de nelegalitate invocat prin cererea de chemare în judecată s-a arătat că O.U.G. nr. 66/2011 nu indică o altă procedură de urmat sau nu prevede expres faptul că în situația aplicării unor corecții la momentul autorizării cheltuielilor nu trebuie urmată procedura de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare, reglementată prin capitolul III al O.U.G. nr. 66/2011 și, prin urmare, decizia UMP - Ministerul Culturii și Identității Naționale transmisă prin Notificarea privind Raportul intermediar de progres nr. 5 și Raportul final cu privire la Contractul de finanțare nr. x/27.11.2014, aferent proiectului cu titlul "A." nr. 864/28.03.2017 este lovită de nulitate".

Prin cel de-al doilea motiv de nelegalitate a precizat că:

"Autoritatea contractantă a contestat faptul că nu s-a specificat în Notificarea privind Raportul intermediar de progres nr. 5 și Raportul final în care fișe tehnice din caietul de sarcini se regăsesc specificații tehnice fixe, aspectele de natură a îngrădi dreptul beneficiarului de a formula contestație în cunoștință de cauză.

Decizia emisă întărește motivele invocate de autoritatea contractantă în contestație, întrucât nu indică unde anume în Notificarea privind Raportul intermediar de progres nr. 5 și Raportul final este precizat, în care fișe tehnice din caietul de sarcini se regăsesc specificații tehnice fixe, precizându-se că a fost informată prin corespondența aferentă PIR 4, sens în care se invocă o solicitare de clarificări și un răspuns."

Instanța de fond în mod corect a reținut că "Din analiza motivelor și considerentelor stabilite de organele de control ale UMP în actul administrativ contestat, Notificarea privind Raportul intermediar de progres nr. 5 și Raportul final, nu se identifică argumentele de fapt ce susțin concluzia potrivit căreia "fișele tehnice conțin numeroase specificații tehnice fixe".

De asemenea, instanța de fond reține că nu se demonstrează modalitatea concretă în care aceste specificații tehnice au fost astfel înscrise în caietul de sarcini încât să determine un avantaj neloial sau să creeze un cadru favorabil atribuirii contractului ofertantului S.C. B.".

Totodată, prima instanță constată că: "Doar ulterior în decizia de soluționare a procedurii prealabile sunt enumerate, cu titlu exemplificativ, în paranteză, câteva cerințe tehnice, (…) fără însă a se explica și proba legătura directă cu ofertantul presupus avantajat din perspectiva faptului că acesta ar deține în patrimoniu, ori că ar produce în mod constant aceste tipuri de produse(…), iar "reaprecierea după 4 ani de la semnarea contractului de finanțare (…) a caracterului restrictiv a unor condiții tehnice(…) la bunuri mobile din dotarea imobilului, bunuri ce nu reprezintă obiectul fundamental al achiziției, ci dotări accesorii fără pondere covârșitoare în contract, nu se circumscrie principiilor echității, proporționalității și nu justifică rezonabil ocrotirea unui interes financiar public, acela al utilizării legale si eficiente a fondurilor europene".

Astfel, instanța a reținut că "nu există o analiză din care să rezulte în ce mod unele specificații tehnice fixe au fost prevăzute în Caietul de sarcini cu intenția de a crea un cadru favorabil ofertantului câștigător sau din care să rezulte că aceste specificații au creat un dezavantaj pentru alți ofertanți (...). Nu se indică faptul că vreunul din ofertanții necâștigătorii nu ar fi fost în măsură să prezinte în oferta sa dotări mobile pentru atelierul cultural(...)."

Referitor la criticile recurentului cu privire la interpretarea noțiunii de "neregulă", definită de art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, consideră că acestea sunt neîntemeiate, întrucât garanțiile dreptului la apărare și la un acces efectiv la justiție, consacrat de art. 6 din CEDO și art. 21 din Constituție, impun, pe seama organelor de control ale UMP, obligația de a motiva și evidenția concret neregulile și mecanismul producerii acesteia, de a oferi explicații rezonabile apte de a fi supuse unei cenzuri efective de către instanța de judecată.

Referitor la faptul că autoritatea contractantă ar fi creat în mod artificial, prin definirea ca abateri minore a neconformităților din oferta lui S.C. B. S.R.L., un cadru favorabil atribuirii contractului către această companie, prin cerea de chemare în judecată a învederat că valoarea ofertată de S.C. B. S.R.L. este mai mare decât 80% din valoarea estimată a contractului, respectiv 87,99%, Comisia de evaluare a ofertelor a trecut la verificarea formularelor F3 pentru a constata dacă respectă proiectul tehnic postat în SEAP.

Din verificarea formularelor depuse, comisia a constatat că la devizul Instalații Sanitare, art. 43 - RPSB14A - îmbinare in x, ofertantul a ofertat 143 buc. față de 14 buc., așa cum este în antemăsurătorile postate în SEAP. Total diferență ofertată = 16.452,30 - 1.610,79 = 14.841,51 RON fără TVA cuantificată valoric la 14.841,51 RON fără TVA, reprezintă 0,0036% din valoarea ofertei financiare.

În consecință, Comisia a solicitat ofertantului S.C. B. S.R.L. să justifice prezentarea cantității de 143 buc. în loc de 14 buc., așa cum este în antemăsurătorile postate în SEAP, considerând, în final, că introducerea eronată a acestei cantități reprezintă abateri tehnice minore, fiind o simplă eroare materială, iar corectarea ei conduce la o modificare nesemnificativă a prețului ofertat și nu produce niciun avantaj față de ceilalți competitori.

Mai mult, cotarea suplimentară a poziției din cadrul formularelor prezentate în propunerea financiară nu are nicio influență asupra calității contractului și conformității lucrărilor, după cum nu poate influența negativ posibilitatea ofertantului de a executa contractul, fiind aplicabile prevederile art. 79, alin. (2), lit. b) din H.G. nr. 925/2006.

Comisia de evaluare a ofertelor a solicitat acordul ofertantului privind corectarea valorii ofertate prin diminuarea acesteia cu valoarea celor 129 buc. de IMBINARE IN x.

În ceea ce privește faptul că autoritatea contractantă ar fi calificat greșit modificarea numărului de îmbinări în x, modificare efectuată prin clarificări, ca fiind o eroare materială, abatere minoră, conform art. 79 alin. (2) lit. b) din H.G. nr. 925/2006, aspect reținut în mod corect de către prima instanță.

Prin sentința pronunțată, instanța de fond reține că, Comisia "a solicitat acordul și a procedat la diminuarea propunerii financiare cu valoarea celor 129 bucăți îmbinări în x." și a exercitat dreptul de apreciere în limite rezonabile. Iar cu privire la actul de control contestat prin cererea de chemare în judecată, instanța reține că acesta "nu evidențiază dezavantajul concret creat de corecția erorii materiale"

Pentru aceste considerente, curtea, în mod corect a reținut "nelegalitatea acestei constatări din actul de control, fiind aplicate eronat art. 6 alin. (32) din Anexa la H.G. nr. 519/2015 și art. 6 din O.U.G. nr. 66/2011 coroborat cu art. 9 din O.U.G. nr. 66/2011."

De asemenea, cu privire la faptul că autoritatea contractantă nu a sancționat cu inacceptabilitatea oferta depusă de ofertantul câștigător, întrucât certificatul ORC prezentat nu conține autorizare și pentru dotări, consideră că intanța de fond în mod corect a reținut că, "contractul Restaurare, consolidare, reabilitare și dotări în vederea amenajării A. are ca obiect execuție lucrări construcție destinate activităților artistice și culturale. Aceste activități se încadrează în codul CPV 45212300.9, corespondent codului CAEN 4120. Bunurile mobile suplimentare la care se referă organele de control: proiector difuzare, card memorie, suport trepied, ochelari 3D, microfoane, pot fi achiziționate de la terți (...)."

Totodată, instanța în mod corect a apreciat că "Din fișa de date, rezultă că la capitolul II 1.6 s-a indicat un singur Cod CPV pentru toți participanții. Nu ar fi fost posibilă o descalificare ca inacceptabilă a unei oferte ulterior în temeiul art. 36 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 925/2006, prin imputarea unei condiții neprevăzute expres în fișa de date."

Astfel, prin definirea ca abateri minore a neconformităților din oferta societății B. S.R.L., un cadru favorabil atribuirii contractului către această companie, nu se încadreaza în prevederile din anexa la H.G. nr. 519/2014 partea 1, punctul A) subpunctul 2. Evaluarea ofertelor, 5. Modificarea unei oferte în cursul evaluării.

În ceea ce privește faptul că ofertantul câștigător S.C. B. S.R.L. nu are înscris în certificatul constatator eliberat de Registrul Comerțului obiectele de activitate autorizate aferente comerțului cu ridicata al dotărilor specifice, arată că procedura de atribuire viza un contract de execuție lucrări de construcții de clădiri destinate activităților artistice și culturale care se încadrează în codul CPV 45212300-9, lucrări care se încadrează în codul CAEN 4120 - Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale pentru care operatorul economic desemnat era autorizat, iar dotările specifice puteau fi achiziționate de la furnizori sau producători.

UMP, extrăgând din context, face o interpretare greșită și subiectivă a informațiilor din secțiunea II Obiectul contractului și secțiunea III Informații juridice, economice, financiare și tehnice din fișa de date, întrucât, nu s-a solicită în fișa de date ca operatorul economic să fie autorizat să desfășoare activități aferente comerțului cu ridicata și implicit să facă dovada prin certificatul constatator emis de ONRC care să conțină un cod CAEN autorizat pentru vânzarea-cumpărarea de bunuri.

Numai în situația în care obiectul contractului ar fi fost furnizare dotări, operatoriilor economici li s-ar fi putut solicita să facă dovada că sunt autorizați pentru activități aferente comerțului cu ridicata sau pentru vânzarea-cumpărarea de bunuri. O astfel de solicitare ar fi fost restrictivă având în vedere obiectul contractului ce urma a fi atribuit.

Analiza înscrisurile depuse la dosarul cauzei, în raport cu legislația în vigoare relevă că nu au fost încălcate principiile nediscriminării, tratamentului egal și transparenței, prin urmare, acordând relevanță principiului securității raporturilor civile și principiului proporționalității, instanța de fond în mod corect a concluzionat că "abaterile constatate nu îndeplinesc cerințele unei nereguli în sensul art. 1, art. 6 alin. (1) și art. 9, art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, ce impun aplicarea sancțiunilor financiare". Pentru a concluziona astfel, s-a avut în vedere și Decizia nr. 2003/2017 ICCJ, precum și jurisprudența CJUE, care în mod constant a reținut că "ținând cont de tradițiile constituționale comune statelor membre, măsurile și restricțiile impuse de autoritățile publice trebuie să răspundă efectiv unor obiective de interes general urmărite de comunitate și să nu afecteze în mod disproporționat drepturile și interesele legitime ale destinatarului.(...)".

Față de considerentele prezentate, solicită respingerea recursului declarat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, prin Unitatea de Management a Proiectului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de prima instanță ca fiind temeinică și legală.

Prin răspunsul la întâmpinare, recurenta-reclamantă a solicitat respingerea excepției nulității recursului pentru lipsa semnăturii consilierului/avocatului care reprezintă partea în raport de Decizia nr. 485/23.06.2015 a Curții Constituționale, cu privire la celelalte apărări ale intimatei, în combatere, reiterând susținerile din cererea de recurs.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția completului de judecată din data de 21 noiembrie 2018, s-a fixat termen de judecată la data de25 martie 2020, în ședință publică, cu citarea părților, când cauza a fost suspendată de plin drept,conform art. 42 alin. (6) din Decretul Președintelui României nr. 195/16.03.2020 privind instituirea stării de urgentă pe teritoriul României, fără efectuarea vreunui act de procedură, prin rezoluția din data de 21 mai 2020, fixându-se termen pentru redeschiderea judecății la data de 1 iulie 2020, în ședință publică, cu citarea părților.

Prima instanță, în cadrul controlului de legalitate exercitat cu privire la Decizia Unității de Management a Proiectului - Ministerul Culturii și Identității Naționale de soluționare a contestației, a Notificării privind Raportul intermediar de progres nr. 5 și Raportul final cu privire la Contractul de finanțare nr. x/27.11.2014, aferente proiectului cu titlul "A." nr. 864/28.03.2017, a apreciat că actele contestate sunt afectate de vicii de nelegalitate, dispunând anularea acestora.

Sub un prim aspect, raportat la constatarea potrivit căreia "fișele tehnice conțin numeroase specificații tehnice fixe" prima instanță a reținut că actul administrativ nu este motivat sub aspectul enumerării, cel puțin cu titlul exemplificativ, a acelor specificații tehnice ce pun sub semnul întrebării respectarea principiilor nediscriminării și tratamentului egal ce guvernează orice procedură de achiziție publică și nu explică modalitatea concretă în care aceste specificații tehnice sunt apte să determine un avantaj neloial sau să creeze un cadru favorabil atribuirii contractului ofertantului S.C. B. S.R.L.

Doar ulterior, în decizia de soluționare a procedurii prealabile, sunt enumerate, cu titlu exemplificativ, câteva cerințe tehnice, fără însă a se explica și proba legătura directă cu ofertantul presupus.

În acest context, prima instanță reamintește că noțiunea de "neregulă" definită de art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 nu este condiționată de producerea a unui prejudiciu cert și cuantificabil în bugetul UE, cu toate acestea, organele de control ale UMP au obligația de a motiva și evidenția concret neregulile și mecanismul producerii acestora, de a oferi explicații rezonabile apte de a fi supuse unei cenzuri jurisdicționale, aceste obligații reprezentând garanții specifice dreptului la apărare și la un acces efectiv la justiție consacrate de art. 6 din CEDO și art. 21 din Constituție.

În plus, prima instanță a observat, ca argument suplimentar al nelegalității constatărilor, și faptul că niciunul dintre ofertanți nu a formulat contestație la documentația de atribuire în termenele și procedura legală pentru a se plânge de caracterul fix, restrictiv al condițiilor tehnice prevăzute în caietul de sarcini.

În al doilea rând, cu privire la neregula prin care s-a imputat reclamantei că a calificat greșit o modificare de ofertă sub aspectul nr. de îmbinări în x, modificare efectuată prin clarificări ca fiind o eroare materială, abatere tehnică minoră, conform art. 79 alin. (2) lit. b) din H.G. nr. 925/2006, prima instanță a constatat că nu s-a modificat prețul ofertat în mod dezavantajos pentru ceilalți ofertanți, modificările nefiind de natura a crea un avantaj neloial.

Având în vedere dreptul de apreciere exercitat de Comisie în limite rezonabile și faptul că, prin actul de control, nu se evidențiază dezavantajul concret creat de corecția erorii materiale, prima instanță a reținut nelegalitatea acestei constatări din actul de control, apreciind că prevederile art. 6 alin. (3)

2

din anexa la H.G. nr. 519/2015 și art. 6 din O.U.G. nr. 66/2011 coroborat cu art. 9 din O.U.G. nr. 66/2011 au fost greșit aplicate.

În al treilea rând, nu privire la neregula reținută pe motiv că certificatul ORC prezentat nu conține autorizare și pentru achiziția dotărilor, prima instanță a reținut că, față de obiectul contractului de achiziție, activitățile necesare se încadrează în codul CPV 45212300.9 - corespondent Codului CAEN 4120, iar bunurile mobile suplimentare la care se referă organele de control, puteau fi achiziționate de la terți și nu interesa direct autoritatea contractantă. Mai mult, din fișa de date a rezultat că, la capitolul II 1.6 s-a indicat un singur cod CPV pentru toți participanții în mod egal, astfel că nu ar fi fost posibilă o descalificare ca inacceptabilă a unei oferte ulterior în temeiul art. 36 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 925/2006, prin imputarea unei condiții neprevăzute expres în fișa de date.

În raport de considerentele de fapt și de drept expuse, acordând relevanță principiului securității raporturilor civile și principiului proporționalității, prima instanță a concluzionat că nu se demonstrează nici și în acest caz încălcarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal și transparenței abaterile constatate, nefiind îndeplinite cerințele unei nereguli în sensul art. 1, art. 6 alin. (1) și art. 9 art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 ce impun aplicarea sancțiunilor financiare.

Concluzionând, prima instanță reține că principiul proporționalității, consacrat de art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011 reclamă ca autoritățile publice cu atribuții de control să ia masuri sau să impună restricții doar dacă răspund efectiv unor obiective de interes general urmărite de comunitate și să nu afecteze în mod disproporționat drepturile și interesele legitime ale destinatarului.

Examinând legalitatea sentinței recurate prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte urmează să respingă excepția nulității recursului, invocată de intimatul reclamant pentru nerespectarea cerințelor prevăzute de art. 486 alin. (1) și (2) C. proc. civ., care sancționează cu nulitatea lipsa semnăturii/delegației avocatului sau a consilierului juridic.

Nulitatea nu poate fi reținută în cauză, având în vedere că prin Deciziile nr. 462/2014 și 485/2015, pronunțate de Curtea Constituțională, mențiunile care decurg din obligativitatea formulării și susținerii cererii de recurs de către persoanele juridice prin avocat sau consilier juridic, au fost declarate neconstituționale.

În ce privește criticile de nelegalitate invocate sub aspectul competenței teritoriale, Înalta Curte apreciază că motivul de recurs întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. nu este incident în cauză.

Dispozițiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., care stabilesc competența instanței în a cărei circumscripție domiciliază sau îsi are sediul pârâtul, sunt norme de competență teritorială generală care nu sunt aplicabile în cauză. În cauză devin incidente prevederile art. 10 alin. (1)

1

din Legea nr. 554/2004, având în vedere faptul că se solicită anularea unor acte administrative emise de o autoritate publică centrală care au ca obiect finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

În ceea ce privește încălcarea normelor de procedură, motiv de recurs întemeiat pe art. 488 alin. (1), pct. 5 C. proc. civ., recurenta a susținut că prima instanță s-a pronunțat asupra a ceea ce reclamantul nu a cerut. Astfel, reclamantul-intimat a criticat actele emise cu motivarea că O.U.G. nr. 66/2011 nu indică o altă procedură de urmat la momentul autorizării cheltuielilor în scopul constatării neregulilor și al stabilirii creanțelor bugetare", considerând Decizia UMP comunicată cu nr. 1346/19.05.2017 ca fiind nulă din pentru încălcarea normelor de procedură.

Într-adevăr, prima instanță reține inexistența a argumentelor de fapt care susțin concluzia conform căreia fișele tehnice conțin numeroase specificații tehnice fixe, apreciind că s-ar fi impus enumerarea, cel puțin exemplificativ a acestora, însă răspunde la criticile formulate în acest sens de către reclamant, așa cum rezultă din partea introductivă a hotărârii referitoare la cererea de chemare în judecată, fără a adăuga la cererea reclamantului și fără a încălca drepturile procesuale ale recurentei pârâte.

Așa fiind, având în vedere că lipsa unui răspuns la criticile de nelegalitate prin care s-a invocat nerespectarea procedurii de emitere a actelor contestate putea fi invocată numai de către reclamant, Înalta Curte apreciază că acest motiv de recurs este neîntemeiat.

În acord cu susținerile recurentei pârâte, Înalta Curte apreciază că prima instanță a reținut în mod greșit că modificarea propunerii tehnice a ofertantului câștigător reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, admise de art. 79, alin. (2), lit. b) din H.G. nr. 925/2006, respectiv că autorizarea ofertantului câștigător pe codul CAEN aferent comerțului cu ridicata al dotărilor specifice nu era necesară, deoarece contractul supus procedurii de atribuire prin cerere de ofertă este un contract de execuție lucrări de construcții de clădiri pentru care operatorul economic este autorizat.

În fișa de date, la secțiunea II: Obiectul contractului la punctul 11.1.1) se precizează "restaurare, consolidare, reabilitare și dotări în vederea amenajării A. "A."", iar la punctul N.1.5), unde este detailat obiectul contractului, sunt menționate: Dotări". La Secțiunea III: Informații juridice, economice, financiare și tehnice, la punctul III.2.1 Criterii de calificare se precizează:

"1. Obiectul contractului trebuie să aibă corespondent în codul CAEN din Certificatul Constatator emis de ONRC, iar ofertantul trebuie să fie autorizat să desfășoare activitățile aferente contractului, conform art. 15 din Legea nr. 359/2004". Prin urmare, prin însăși fișa de date a achiziției, se impunea ca ofertantul să fie autorizat să desfășoare activitățile aferente contractului, dovada autorizării făcându-se prin codul CAEN din Certificatul Constatator emis de ONRC.

Certificatul constatator nr. x/01.10.2015 depus de ofertantul câștigător S.C. B. S.R.L nu conține un cod CAEN autorizat pentru vânzarea - cumpărarea de bunuri specifice dotărilor solicitate prin caietul de sarcini: proiector, difuzoare, card memorie, suport trepied, cutie depozitare și transport echipament video, amplificator digital, ochelari 3D, microfoane etc. Pentru aceste dotări cu caracter independent față de lucrarea în sine, ofertanții trebuia să facă dovada "autorizării să desfășoare activitățile aferente contractului, conform art. 15 din Legea nr. 359/2004", atât pentru lucrările de executat, cât și pentru dotările furnizate, așa cum s-a solicitat prin Fișa de date a achiziției. Faptul că acest contract este încadrat în mod corect ca fiind unul de execuție lucrări nu anulează obligația ofertantului de a deține și de a autoriza codurile CAEN aferente tuturor activităților desfășurate, în speță, lucrări de construcții și comerț cu ridicata.

Este importantă sublinierea recurentei pârâte, pe care Înalta Curte o împărtășește, în sensul că obligația de a deține un cod CAEN autorizat aferent comerțului cu ridicata este justificată având în vedere faptul că componenta de dotări reprezintă 30% din valoarea totală estimată a contractului de achiziție, iar din analiza certificatelor constatatoare ale ofertanților a reieșit că doar S.C. B. S.R.L. nu avea respectivul cod CAEN autorizat.

Prin urmare, în condițiile în care ofertantul câștigător S.C. B. S.R.L. nu a făcut dovada autorizării codului CAEN specific activității de dotare, se impunea respingerea ofertei ca inacceptabilă, conform art. 36 alin. M) lit. b) din H.G. nr. 925/2006.

În concluzie, abaterea constatată se încadrează, prin analogie, în Anexa la H.G. nr. 519/2014, Partea 1 Achiziții publice punctul A), subpunctul 2 "Evaluarea ofertelor", criteriul 3 "Evaluarea ofertelor pe baza unor criterii de selecție sau atribuire ilegale", sancționată cu o corecție financiară/reducere procentuală de 25%, cu posibilitatea reducerii la 10% sau 5%, în funcție de gravitate.

În ceea ce privește constatările ce vizează specificațiile tehnice fixe incluse în caietul de sarcini (flux luminos de 9000 lumeni și greutate de 139 kg la proiectorul cinema, flux luminos de 4000 lumeni, rezoluție de 1920x1200'șl greutate de 6,8 kg la proiector, greutate de 3 kg la cutie depozitare, dimensiuni 850x600x1000 mm la difuzor, putere de 100 W la SE81C etc.), Înalta Curte apreciază că în mod corect echipa de soluționare a contestației a constatat că autoritatea contractantă nu a justificat necesitatea stabilirii unor valori fixe raportate la specificul și funcțiunea imobilului. Astfel, au fost nesocotite prevederile art. 35 alin. (5) din O.U.G. nr. 34/2006, raportat la art. 1 lit. B) pct. 2.5. din Instrucțiunile cuprinse în Ordinul MDLPL nr. 863/2008 pentru aprobarea Instrucțiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 23/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investirilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, unde se menționează următoarele:

"La elaborarea proiectelor materialele, confecțiile, utilajele tehnologice si echipamentele vor fi definite prin parametri, performante si caracteristici. Este interzis a se face referiri sau trimiteri la mărci de fabrica, producători ori comercianți sau la alte asemenea recomandări ori precizări care sa indice preferințe sau sa restrângă concurenta. Caracteristicile tehnice si parametrii funcționali vor fi prezentați în cadrul unor limite (pe cât posibil) rezultate din breviarele de calcul si nu vor fi date în mod determinist, în scopul de a favoriza un anumit furnizor (producător sau comerciant)."

Orice specificații tehnice fixe sunt restrictive dacă sunt stabilite cu încălcarea dispozițiilor legale incidente - art. 1 lit. B) pct. 2.5. din Instrucțiunile cuprinse în Ordinul MDLPT nr. 863/2008. Totodată, sunt încălcate dispozițiile art. 35 alin. (5) din O.U.G. nr. 34/2006 și ale art. 1 lit. B) pct. 2.5. din Instrucțiunile cuprinse în' Ordinul MDLPT nr. 863/2008 pentru aprobarea Instrucțiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții.

Mai mult, Înalta Curte observă că în urma reanalizării listei de verificare a achiziției din data de 22.04.2016 și a corespondenței aferente prin decizia de soluționare a contestației s-a reținut că intimata reclamantă a fost informată cu privire la specificațiile tehnice fixe (pct. 16 din Nota de solicitare clarificări nr. 1208/05.04.2016) și a formulat un punct de vedere cu privire la starea de fapt (pct. 16 din Răspunsul la Nota de solicitare clarificări, nr. 39196/11.04.2016). Prin urmare, nu se poate considera că i-a fost îngrădit dreptul de a formula contestație în cunoștință de cauză, neputând justifica o vătămare în această privință.

Prima instanță a reținut, în lipsa oricărui fundament, că autoritatea de management trebuia să demonstreze modalitatea concretă în care specificațiile tehnice înscrise în caietul de sarcini sunt apte să determine atribuirea contractului ofertantului S.C. B.". În temeiul dispozițiilor alin. (1) al art. 38 din O.U.G. nr. 34/2006 privind achizițiile publice "Se interzice definirea în caietul de sarcini a unor specificații tehnice care indică o anumită origine, sursă, producție, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerț, un brevet de invenție, o licență de fabricație, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse". Așadar, efectele unor specificații tehnice nepermise de norma legală incidentă pot privi atât ofertanții cât și anumite produse și pot avea efecte diverse, eliminarea sau favorizarea acestora, efecte care s-au produs ca urmare a stabilirii unor valori fixe care nu erau justificate raportat la specificul și funcțiunea imobilului.

Având în vedere că decizia de soluționarea contestației constituie obiectul judecății, care poate fi analizată sub toate aspectele de formă și de fond, este neconcludentă motivarea primei instanțe în sensul că "Doar ulterior în decizia de soluționare a procedurii prealabile sunt enumerate, cu titlu exemplificativ, în paranteză, câteva cerințe tehnice (...)".

În această ordine de idei trebuie menționat că este eronat și considerentul referitor la faptul că niciunul dintre ofertanți nu a formulat contestație la documentația de atribuire pentru a se plânge de caracterul fix, restrictiv al condițiilor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, întrucât lipsa contestațiilor cu privire la documentația de atribuire nu reprezintă o garanție a faptului că au fost respectate prevederile legale cu privire la conținutul acesteia și nu are nicio influență asupra exercitării competențelor autorității de management de a constata nereguli și de a aplica corecții/reduceri.

Prin urmare, s-a reținut în mod corect de către pârâtă că a