ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 378/2021

Ședința publică din data de 17 februarie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța, secția civilă, la data de 10 septembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând instanței să emită o ordonanță președințială prin care să dispună suplinirea acordului pârâtului pentru ca minorul C. să poată fi înscris la unitatea de învățământ - Colegiul Național de Arte Regina Maria din Municipiul Constanța, în clasa a VII-a, sau la o altă unitate de învățământ din Municipiul Constanța.

În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat, în esență, că între părți a avut loc o relație de concubinaj din care a rezultat minorul C., relație ce s-a finalizat în urmă cu 6 ani, iar pârâtul nu s-a implicat în creșterea și educarea minorului. Reclamanta a mai învederat faptul că, la începutul anului 2020, s-a mutat, împreună cu minorul, în Municipiul Constanța, iar, la data de 03 septembrie 2020, a solicitat înscrierea minorului la unitatea de învățământ - Colegiul Național de Arte Regina Maria din Municipiul Constanța, în clasa a VII-a, însă acest lucru nu a fost posibil, pârâtul refuzând, în mod abuziv, să își dea acordul, apreciind că minorul trebuie să locuiască în continuare în Municipiul Cluj-Napoca.

În final, reclamanta a subliniat că sunt îndeplinite cerințele procedurii speciale a ordonanței președințiale, respectiv urgența rezultă din atingerea adusă, prin atitudinea pârâtului, interesului minorului și dreptului său la învățătură, vremelnicia rezultă din faptul că măsura este temporară, privind doar anul școlar 2020-2021 și nu are loc prejudecarea fondului dreptului părților. De asemenea, reclamanta a apreciat că aparența dreptului este în favoarea sa, deoarece minorul se află în grija sa.

În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 997 și următoarele C. proc. civ.

Prin sentința civilă FN din data de 08 octombrie 2020, pronunțată de Judecătoria Constanța, secția civilă, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

În motivare, această instanță a reținut incidența, în cauză, a dispozițiilor art. 106 alin. (1) și art. 107 C. civ. și a arătat că suplinirea acordului unuia dintre părinți este tot o măsură de ocrotire a minorului prevăzută și stabilită de lege în acord cu interesul superior al acestuia.

În ceea ce privește competența teritorială, instanța a reținut că sunt aplicabile dispozițiile art. 114 C. proc. civ., care reprezintă o dispoziție specială, derogatorie de la norma generală reprezentată de art. 107 din C. proc. civ., care reglementează o competență teritorială generală, potrivit cărora, dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, iar în prezenta cauză, din însrisurile depuse la dosar, reiese că minorul C. urmează cursurile Liceului de Arte "D." din Cluj-Napoca, unde a locuit până în luna martie a anului 2020; din luna martie până în luna mai a anului 2020, minorul a locuit în București, iar din luna mai 2020, minorul locuiește în Constanța.

Instanța a mai reținut că locuința minorului a fost stabilită de comun acord, la mamă, însă această înțelegere amiabilă nu a beneficiat de consființirea unei instanțe de judecată; astfel, domiciliul minorului nu este considerat a fi, în mod automat, la domiciliul mamei, ci acolo unde convin ambii părinți, în caz contrar, urmând să decidă instanța de tutelă.

Instanța a considerat că, pentru determinarea domiciliului persoanei ocrotite potrivit art. 87 din C. civ., esențial este că minorul a locuit timp de 12 ani în municipiul Cluj-Napoca, iar nu faptul că a locuit, în mod nestatornic, la București pentru 2 luni, și nici că reclamanta și-a schimbat domiciliul la Constanța.

Dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Cluj-Napoca sub nr. x/2020, la data de 28 decembrie 2020.

Judecătoria Cluj-Napoca, prin sentința civilă nr. 316/2021 din 22 ianuarie 2021, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de reclamantă, a declinat competența de soluționare a ordonanței președințiale în favoarea Judecătoriei Constanța, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

Pentru a hotărî astfel, această instanță a reținut incidenta, în cauză, a dispozițiilor art. 114 alin. (1) coroborat cu art. 998 C. proc. civ., art. 106 alin. (1), art. 483, art. 486 și art. 265 C. civ., apreciind, totodată, că neînțelegerea părților privind modul de exercitare a autorității părintești reprezintă o cerere privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie.

În ceea ce privește identificarea persoanei ocrotite potrivit art. 106 C. civ., instanța a reținut că prin cererea dedusă judecății se urmărește luarea unor măsuri în interesul minorului C..

Cu privire la domiciliul minorului, având în vedere dispozițiile art. 88 și art. 92 alin. (1) C. civ., precum și susținerile părților, instanța a stabilit că minorul locuiește, începând cu anul 2020, în Municipiul Constanța, alături de mama sa, în mod statornic, aceasta realizându-și modificarea domiciliului din cartea de identitate, după cum rezultă și din fișa DEPABD atașată la dosarul cauzei.

Pentru aceste argumente, Judecătoria Cluj-Napoca a apreciat că prezenta cauză trebuie soluționată de către Judecătoria Constanța, sens în care a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca, invocată de către reclamantă, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța.

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul prezentului demers judiciar îl constituie cererea reclamantei A. formulată în contradictoriu cu pârâtul B., prin care s-a solicitat, pe cale de ordonanță președințială, suplinirea acordului pârâtului pentru înscrierea minorului C. la unitatea de învățământ Colegiul Național de Arte Regina Maria din municipiul Constanța, în clasa a VII-a, sau la o altă unitate de învățământ din același municipiu.

Potrivit art. 998 C. proc. civ., instanța competentă să soluționeze cererea de ordonanță președințială este instanța care este competentă să se pronunțe, în primă instanță, asupra fondului dreptului.

În speță, reclamanta a solicitat suplinirea consimțământului și pe calea dreptului comun, în dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Constanța.

Prin sentința civilă nr. 12376 din 30 decembrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Constanța a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Din verificările efectuate în sistemul de evidență informatizată a dosarelor, Înalta Curte constată că dosarul nr. x/2020 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, având termen de judecată la data de 5 martie 2021; prin urmare, această instanță nu s-a pronunțat încă cu privire la competența teritorială în soluționarea cererii de suplinire consimțământ pentru înscrierea la școală a minorului C..

Având în vedere obiectul litigiului și stadiul procesual al dosarului nr. x/2020, în care s-a solicitat suplinirea consimțământului pe calea dreptului comun, Înalta Curte reține incidența dispozițiilor art. 106 alin. (1) C. civ., care prevăd că ocrotirea minorului se realizează prin părinți, precum și pe cele ale art. 107 din același act normativ care dispun în sensul că:

"Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii".

Conform art. 76 al Legii nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori și familie vor îndeplini rolul de instanțe de tutelă și familie, având competența stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum și reglementărilor speciale în vigoare".

Art. 114 C. proc. civ. prevede că:

"cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită", scopul reglementării acestei norme de competență fiind în acord cu principiul ocrotirii interesului superior al minorului.

În speță, instanțele în conflict au considerat, în mod corect, că sunt aplicabile dispozițiile art. 114 C. proc. civ., normă specială, ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, derogatorie de la norma generală cuprinsă în art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căreia cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Conflictul negativ de competență intervenit a fost determinat, în speță, de interpretarea diferită a sintagmei "domiciliul sau reședința persoanei ocrotite" de către instanțele ce și-au declinat reciproc competența de soluționarea a cererii de ordonanță președințială.

Sub acest aspect, se reține că potrivit art. 496 alin. (1) - (4) C. civ., "(1) Copilul minor locuiește la părinții săi. (2) Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului. (3) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile. (4) Locuința copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinților decât în cazurile prevăzute expres de lege."

Noțiunea de domiciliu sau reședință a persoanei ocrotite este prevăzută de C. civ. pentru diferitele situații ce interesează obiectul cererilor adresate instanței de tutelă și de familie.

Pentru locuința copilului minor interesează, ca regulă, domiciliul sau reședința părinților săi, fie al amândurora, dacă minorul locuiește cu ambii (art. 496 alin. (1) C. civ.), fie al părintelui la care i s-a stabilit locuința prin acordul părinților sau de către instanța de tutelă și familie, prin hotărâre judecătorească.

În situația dedusă judecății, minorul C. a locuit cu mama, astfel că determinarea domiciliului acestuia presupune stabilirea domiciliului mamei.

În conformitate cu art. 91 alin. (1) din C. civ., dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate, iar, în speță, potrivit fișei de evidență DEPAB aflată la dosarul Judecătoriei Cluj-Napoca, începând cu data de 26 mai 2020, reclamanta și-a stabilit domiciliul în municipiul Constanța, str. x.

Având în vedere că, potrivit înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, la data sesizării instanței cu cererea de ordonanță presedințială, minorul locuia, în mod statornic, împreună cu mama sa, la domiciliul acesteia din municipiul Constanța, localitate aflată în circumscripția Judecătoriei Constanța, Înalta Curte, având în vedere dipozițiile art. 114 C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Constanța.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., având ca obiect "ordonanță președințială - suplinire acord parental", în favoarea Judecătoriei Constanța.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., având ca obiect "ordonanță președințială - suplinire acord parental", în favoarea Judecătoriei Constanța.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 februarie 2021.