ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 688/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 688/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ
înregistrată la Curtea de Apel Constanța, la data de 27 iulie 2007, sub nr. 2242/36/2007,
reclamanta G.E. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P.T., anularea Hotărârii
nr. 6190 din 29 iunie 2007 emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască
calitatea de beneficiar al drepturilor acordate Legea nr. 189/2000.
Curtea de Apel Constanța, secția
comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, prin
sentința civilă nr. 662/ CA din 24 septembrie 2007 a admis acțiunea în contencios administrativ, formulată de reclamanta G.E. în contradictoriu cu
pârâta C.J.P.T. A anulat Hotărârea nr. 6190 din 29 iunie 2007 emisă de pârâtă.
A constatat că, reclamanta G.E. are calitate de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
În motivarea soluției s-a reținut că
reclamanta s-a născut în timpul refugiului părinților săi, suferind aceleași
consecințe nefavorabile și prejudicii ca și familia sa, urmare a persecuțiilor etnice
exercitate.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs pârâta C.J.P.T., susținând în esență că, reclamanta nu are
calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000, întrucât s-a născut
după aproape 2 ani de la schimbul obligatoriu de populație între românii de
etnie bulgară din județele Tulcea și Constanța și etnicii români din județele
Durostor și Caliacra, potrivit prevederilor art. 3 al Tratatului încheiat la Craiova între România și Bulgaria la 7 septembrie 1940.
Este necontestat că, reclamanta G.E.
s-a născut la data de 15 aprilie 1942 în localitatea Nicolae Bălcescu, județul
Tulcea, din părinții R.N. și R.C., părinții săi făcând obiectul unui schimb de
populație, urmare Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la 7 septembrie
1940 la Craiova.
Potrivit prevederilor art. 1
din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de
prevederile acestei ordonanțe, persoana - cetățean român, care în perioada
regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate.
Din interpretarea
teleologică a prevederilor ordonanței rezultă că, atât obiectul cât și scopul
reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru
prejudiciile suferite, persoanelor persecutate de regimurile respective în
perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că,
legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate
persoanele - cetățeni români, care au avut de suferit consecințele
persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie
înțeleasă atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât
și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin
consecințele care s-au răsfrânt asupra lor.
Acesta este cazul copiilor
care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost
strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel,
toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.
Or, în cauză este
necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi
au fost strămutați din localitatea de domiciliu din Bulgaria în România a
suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit
familia sa, ca urmare a strămutării.
Că legiuitorul a urmărit să acorde
drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victime și/ sau au avut de
suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din
împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr. 105/1999
și soțului supraviețuitor.
Deci, dacă legiuitorul a
înțeles să acorde o îndemnizație lunară soțului supraviețuitor, care nu a
suferit persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a
fortiori trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii, copilul
care fiind născut în perioada refugiului/ strămutării, a suferit toate
consecințele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a
persecuțiilor etnice.
În consecință, soluția
pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, iar recursul nefondat,
urmează a fi respins în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de C.J.P.T. împotriva sentinței civile nr. 662/ CA din 24 septembrie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și
fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 21 februarie 2008.