ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1230/2016

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia civilă nr. 1011/2015 din 29 noiembrie 2015 Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a respins contestația în anulare formulată împotriva Deciziei civile nr. 1/2015 pronunțată la data de 28.01.2015 de Curtea de Apel Iași. Împotriva acestei hotărâri contestatorul A. a declarat recurs solicitând admiterea acestuia și anularea hotărârii atacate. Înainte de a analiza motivele de recurs invocate, examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc.

civ., excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimata-pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, drept pentru care va respinge recursul ca inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: Astfel cum se poate observa recursul de față privește Decizia civilă nr. 1011/2015 din 29 noiembrie 2015 prin care Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, a respins contestația în anulare formulată de recurentul din prezenta cauză împotriva Deciziei civile nr. 1/2015 pronunțată la data de 28.01.2015 de aceeași instanță - Curtea de Apel Iași; hotărârea pronunțată de instanța învestită cu soluționarea contestației în anulare fiind irevocabilă, ca și hotărârea atacată, conform art. 320 alin. (3) C. proc.

civ. Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este cel al legalității căilor de atac și presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal. Principiul enunțat este consacrat și la nivel constituțional, fiind înscris în art. 129 din Constituție, care prevede dreptul părților și al procurorului de a folosi căile de atac, însă numai în condițiile legii. Astfel, împotriva hotărârilor judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga. Potrivit dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc.

civ. din 1865, aplicabil în prezenta speță, sunt supuse recursului "hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională". Din interpretarea textului de lege menționat rezultă că hotărârile judecătorești care potrivit legii sunt irevocabile nu mai pot fi atacate cu recurs. Cum Decizia nr. 1011/2015 din 29 noiembrie 2015 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal nu se circumscrie categoriilor de hotărâri prevăzute de art. 299 alin. (1) C. proc. civ., fiind irevocabilă, recursul declarat în cauză urmează a fi respins ca inadmisibil. În concluzie, față de considerentele expuse, având în vedere că inadmisibilitatea se situează în categoria excepțiilor peremptorii, în considerarea prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ. coroborat cu art. 137 alin. (1) din același Cod, raportate la art. 299 alin. (1) din același Cod, Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității căii extraordinare de atac exercitată de recurent, invocată de intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, cu consecința respingerii recursului, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 1011 din 29 septembrie 2015 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 aprilie 2016. Procesat de GGC - NN