ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 120/2019
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 120/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 29 octombrie 2018, revizuentul A. a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea Încheierii din 3 octombrie 2018, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2017.1.
În motivarea cererii, revizuentul susține, în esență, că încheierea a cărei anulare o solicită este contradictorie Deciziei nr. 175 din 14 februarie 2008 a Tribunalului Brașov, pronunțată în Dosarul nr. x/2006.
Examinând cererea de revizuire, în raport de excepția de inadmisibilitate, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în raport cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.:
"Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă (...) există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.".
Pentru admisibilitatea căii extraordinare de atac, textul impune, așadar, îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unor hotărâri definitive potrivnice, pronunțarea acestor hotărâri de instanțe de același grad sau de grade diferite, precum și încălcarea autorității de lucru judecat a primei hotărâri.
Printre condițiile ce se cer a fi îndeplinite, în mod cumulativ, se află și aceea să existe identitate de părți, de cauză și de obiect, mai precis elementele caracteristice lucrului judecat (art. 431 alin. (1) C. proc. civ.), hotărârile să fie pronunțate în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. Astfel, norma amintită conferă părților dreptul de a uza de calea extraordinară de atac, de retractare, a revizuirii, în situația în care există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri și care face imposibilă punerea în executare concomitentă.
În speță, se constată că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru însăși admisibilitatea cererii de revizuire și anume ca între hotărârile pretins a fi contradictorii să existe identitate de părți, obiect și cauză.
Astfel, prin Decizia civilă nr. 175 din 14 februarie 2008 a Tribunalului Brașov, pronunțată în Dosarul nr. x/2006 (obiect fond funciar), s-a admis recursul formulat de reclamanții B., C., D. și E., toți prin mandatar A. împotriva Sentinței nr. 916 din 17 septembrie 2007 a Judecătoriei Zărnești, pe care a modificat-o în sensul admiterii plângerii formulate de reclamanți în contradictoriu cu intimatele Comisia Locală Râșnov de aplicare a legilor fondului funciar, Comisia Locală Predeal de aplicare a legilor fondului funciar și Comisia Județeană Brașov de aplicare a legilor fondului funciar și, în consecință, a anulat în parte Hotărârea Comisiei Județene nr. 536 din 10 noiembrie 2006 cu privire la modul de soluționare a contestației formulată de defunctul F., menționată la art. 2, poziția 20 din hotărârea indicată, fiind menținută soluția de respingere a celorlalte capete.
Prin încheierea din data de 3 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în Dosarul nr. x/2017.1 s-a respins cererea formulată de petentul A., de îndreptare a erorii materiale strecurate în încheierea de reexaminare a taxei judiciare de timbru din data de 12 septembrie 2018 a instanței supreme. Dosarul nr. x/2017 are ca obiect încuviințare executare silită - contestație în anulare a deciziei civile pronunțată în Dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel Brașov.
Comparând cele două cauze în care au fost pronunțate hotărârile care sunt considerate contrarii, Înalta Curte constată că tripla identitate nu se verifică nici în privința obiectului și nici a părților.
Așadar, cum numai existenta autorității lucrului judecat deschide calea de atac a revizuirii, întemeiată pe art. 509 pct. 8 C. proc. civ. și cum în cauză nu se poate retine existența cumulativă a identității de părți, obiect și cauză, ca elemente ale autorității lucrului judecat, nu se poate concluziona ca fiind incidente dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., astfel încât, în temeiul art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Încheierii din 3 octombrie 2018, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2017.1.
Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 ianuarie 2019.
Procesat de GGC - LM