ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.12.2006

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4786/2008

HOTĂRÂRE
21.12.2006
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4786/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Reclamanții C.I., C.O., C.E. și R.I. au solicitat

Tribunalului Brăila, pe rolul căruia cauza a fost înregistrată la data de 27

iulie 2006, anularea dispoziției nr. 9911/2006 emisă de Primarul municipiului

Brăila în temeiul Legii nr. 10/2001.

Tribunalul

Brăila, secția civilă, prin sentința civilă nr. 1240 din 21 decembrie 2006, a

respins ca nefondată contestația. Sentința a rămas definitivă prin respingerea

ca nefondat a apelului declarat de reclamanți, potrivit deciziei nr. 191/A din

9 mai 2007 a Curții de Apel Galați, secția civilă.

Pentru a

adopta această soluție, instanțele anterioare au reținut, în esență, că pentru

imobilul solicitat în procedura Legii nr. 10/2001 a fost emisă o primă

dispoziție prin care s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului,

stabilindu-se valoarea echivalentă a imobilului, în limita căreia notificatorii

urmau să primească măsuri reparatorii prin echivalent.

Contestația în

justiție formulată de reclamanți împotriva acestei dispoziții a fost respinsă

prin hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă (sentința civilă nr. 822/2003 a

Tribunalului Brăila; decizia nr. 10354/2005 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție).

Reclamanții au

formulat o altă notificare privind același imobil, respinsă în mod legal prin

dispoziția contestată în prezenta cauză, în condițiile în care s-a stabilit

irevocabil imposibilitatea restituirii în natură a bunului și dreptul acestora

la despăgubiri.

Împotriva deciziei

instanței de apel au declarat recurs apelanții-reclamanți C.I., C.O., C.E. și

R.I., recurs ce nu a fost motivat în fapt și drept conform cerințelor impuse de

art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

La termenul de

dezbateri, recurenta C.O. a arătat că „recurentul" C.I. a decedat la data

de 27 februarie 2006 și a depus la dosar certificatul de deces.

Față de

situația relatată de recurenta prezentă în instanță și atestată de certificatul

de deces, în baza dispozițiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ., instanța a

pus în discuție incidența în cauză a motivului de casare prevăzut de art. 304

pct. 5 C. proc. civ.

Potrivit

dispozițiilor art. 312 alin. (3) C. proc. civ., coroborate cu dispozițiile art.

304 pct. 5 C. proc. civ., sunt supuse casării hotărârile prin care s-au

încălcat formele de procedură prevăzute de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.

Conform art.

41 alin. (1) C. proc. civ., poate fi parte în judecată orice persoană care are

folosința drepturilor civile.

Textul de

lege citat instituie un principiu general cu privire la capacitatea procesuală

de folosință.

Cu privire la

persoanele fizice, potrivit art.7 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954,

capacitatea de folosință începe de la nașterea persoanei și încetează odată cu

moartea acesteia.

Dacă se

constată că la data sesizării instanței de fond, vreuna din persoanele indicate

în calitate de parte în cuprinsul cererii de chemare în judecată era decedată,

soluția procedurală este aceea a respingerii acțiunii în temeiul excepției

lipsei capacității de folosință

În ipoteza în care

decesul unei părți intervine pe parcursul procesului iar instanța pronunță

hotărârea judecătorească în contradictoriu cu persoana decedată, a cărei

calitate de parte în proces a încetat odată cu încetarea capacității de

folosință, dat fiind caracterul imperativ al prevederilor art. 41 alin. (1) C.

proc. civ., sancțiunea procedurală este aceea a nulității hotărârii, nulitate

de ordine publică ce poate fi invocată și din oficiu în orice stare a pricinii.

În prezenta

cauză, conform certificatului seria DP nr. 537320/2006, eliberat de Primăria

municipiului Brăila, reclamantul C.I. a decedat la data de 27 februarie 2006,

iar sentința Tribunalului Brăila a fost pronunțată la o dată ulterioară

decesului, respectiv 21 decembrie 2006.

Și în etapa

procesuală a apelului, hotărârea recurată a fost pronunțată în contradictoriu

cu defunctul C.I.

Pentru considerentele

prezentate, constatând incidența în cauză a cazului de casare prevăzut de art.

304 pct. 5 C. proc. civ., Curtea urmează să admită recursul declarat de

reclamantele C.O., C.E. și R.I. în limita motivului de ordine publică invocat

din oficiu, fără a reține culpa instanțelor anterioare care nu au fost

înștiințate despre faptul decesului reclamantului C.I.

În baza

dispozițiilor art. 312 alin. (3) și ale art. 313-314 C. proc. civ., vor fi

casate hotărârile pronunțate în fazele procesuale anterioare, cu consecința

trimiterii cauzei spre rejudecare la Tribunalul Brăila.

Recursul

exercitat în numele defunctului reclamant C.I. va fi respins în baza excepției

lipsei capacității de folosință.

Admite recursul declarat de reclamanții C.O.,

C.E. și R.I. împotriva deciziei nr. 191/A din 9 mai 2007 a Curții de Apel

Galați, secția civilă.

Casează decizia

atacată, precum și sentința civilă nr .1240 din 21 decembrie 2006 a

Tribunalului Brăila și trimite cauza spre rejudecare în primă instanță la

același tribunal.

Respinge

recursul reclamantului C.I. pentru lipsa capacității de folosință.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 9 iulie 2008.

Sursă