Decizia nr. 189/2019 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 13.06.2016, sub nr. x/2016, reclamantul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, suspendarea executării măsurii dispuse prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 18/103.255/26.05.2016, rectificată prin Nota rectificativă din 02.06.2016, până la pronunțarea instanței de fond asupra acțiunii în anularea actului.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 2268 din 28 iunie 2016, a admis cererea de suspendare formulată de reclamantul Consiliul Superior al Magistraturii, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției și a dispus suspendarea executării Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 18/103.255/26.05.2016 rectificată prin Nota rectificativă din 02.06.2016 până la pronunțarea instanței de fond asupra acțiunii în anulare a acestui act.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond pârâtul Ministerul Justiției a declarat recurs. Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În motivarea recursului se arată că motivele invocate de contestator din perspectiva art. 122 lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006 cu corespund în nici un fel noțiunilor de forță majoră sau caz fortuit, unele dintre acestea fiind cu totul externe procedurii de achiziție în sine și neavând nicio înrâurire asupra acesteia, situația de urgență fiind cauzată chiar de acțiunile sau inacțiunile Consiliului Superior al Magistraturii. Procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare nu a respectat toate etapele impuse de legislația în domeniul achizițiilor publice. Intimatul-reclamant nu a administrat nici un fel de probă de natură să formeze convingerea instanței în sensul iminenței producerii unei pagube materiale greu sau imposibil de înlăturat ulterior astfel că nu s-a făcut proba unei serioase îndoieli în privința legalității Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 18/103.255 din 26.05.2016, rectificată prin Nota rectificativă din 02.06.2016.

Apărările formulate în cauză Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei de interes a recursului și a solicitat respingerea acestuia, ca lipsit de interes.

Soluția instanței de recurs Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte constată că excepția lipsei de interes este întemeiată, motiv pentru care va admite excepția și, pe cale de consecință, va respinge recursul ca rămas fără interes. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond". Rezultă, din prevederile legale citate, că măsura suspendării executării unui act administrativ este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, numai până la data pronunțării instanței de fond. În speță, obiectul acțiunii reclamantei îl constituie suspendarea executării măsurii dispuse prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 18/103.255/26.05.2016, rectificată prin Nota rectificativă din 02.06.2016, până la pronunțarea instanței de fond asupra acțiunii în anularea actului. Prin Sentința nr. 3682 din 22.11.2016, pronunțată în Dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată acțiunea Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a solicitat anularea Decizie nr. 36/103255/27.06.2016 emisă de Ministerul Justiției, respectiv a Notei sus-menționate. Înalta Curte constată că potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiții de exercitare a acțiunii civile rezidă în justificarea unui interes. Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce investește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, nu doar cu prilejul promovării acțiunii sau formulării căii de atac. În cauza de față, cererea a fost formulată în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia suspendarea executării poate fi dispusă până la pronunțarea instanței de fond. Cum instanța de fond s-a pronunțat asupra acțiunii în anularea actului administrativ a cărui suspendare se solicită la data de 22.11.2016, interesul pentru exercitarea recursului împotriva sentinței prin care s-a soluționat cererea de suspendare a executării actului administrativ contestat nu mai este actual, întrucât a fost depășit termenul până la care respectiva hotărâre putea, conform legii, să își producă efectele.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că este întemeiată excepția lipsei de interes, excepție care face inutilă în tot cercetarea în fond a recursului, motiv pentru care, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din C. proc. civ., o va admite și va respinge recursul declarat ca rămas fără interes.