ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 782/2016

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureș la data de 17 februarie 2015, reclamantele A., B., C., prin mandatar D., au chemat în judecată pârâtul Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Brașov, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, instanța să dispună:

- anularea actului administrativ emis de pârâtă sub nr. x-10059; x/1 din 26 ianuarie 2015 (raportat la anul 2007), cu consecința obligării pârâtei la plata sumei de 43.918,80 RON reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care nu le-a putut recolta în calitate de proprietar pentru suprafața de pădure de 95,60 ha, situată în zona de conservare totală a Siturilor Natura 2000-Situl Târnava Mare-Sighișoara și Situl Podișul Hartibaciului, în zona/tipul funcțional T 2, terenuri forestiere administrate în totalitate de Ocolul Silvic Sighișoara pe întreaga perioadă a anului 2007, cu titlu de compensații/ajutoare de stat, datorită funcțiilor de protecție stabilite de amenajamentele silvice care au determinat restricții în recoltarea de masă lemnoasă, aferentă anului 2007;

- plata dobânzilor calculate asupra debitului principal în cuantum de 43.918,80 RON începând cu data de 19 iulie 2012, dată la care creanța a devenit exigibilă, respectiv data la care Comisia Europeană a emis Decizia nr. C(2012)5166 final-publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe data de 13 septembrie 2012(RO).

În subsidiar s-a solicitat ca, în situația în care instanța de judecată considera că Adresa nr. x-10059; x/1 din 26 ianuarie 2015 raportat la anul 2007 nu întrunește elementele constitutive ale unui act administrativ tipic sau asimilat conform prevederilor Legii nr. 554/2004 ( iar pe cale de consecință nu poate fi anulată pe calea contenciosului administrativ), urmare a refuzului nejustificat al pârâtei emis cu exces de putere, manifestat în adresa nr. x-10059; x/1 din 26 ianuarie 2015, să fie obligată pârâta, conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 554/2004, la plata ajutorului de stat cuvenit reclamantelor raportat la anul 2007, în cuantum de 43.918,80 RON.

Cu cheltuieli de judecată.

Prin modificarea cererii de chemare în judecată, reclamantele au solicitat introducerea în cauză a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, în calitate de organ ierarhic superior al pârâtului CRSC Brașov, de ordonator principal de credite și de autoritate centrală în domeniul silviculturii și obligarea în solidar a celor doi pârâți la plata ajutorului de stat pentru anul 2007, cu dobândă și cheltuieli de judecată.

2.1. Prin Sentința nr. 823 din data de 15 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul Mureș, secția de contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Mureș.

A fost declinată competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată și modificată la 12 mai 2015 de reclamantele C., A. și B., toate prin mandatar D., în contradictoriu cu pârâții Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic Brașov (fostul ITRSV Brașov) și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, în raport de dispozițiile art. 10 alin. (1) teza a II a din Legea nr. 554/2004, tribunalul a considerat că dreptul invocat de către reclamante este recunoscut de art. 97 din Legea nr. 47/2008, iar obligația corelativă ii revine statului prin autoritatea publică centrală.

2.2. Prin Sentința nr. 120 din data de 17 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Târgu-Mureș.

A fost declinată competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Mureș, secția contencios administrativ și fiscal.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Curtea de Apel Târgu-Mureș și Tribunalul Mureș, secția contencios administrativ și fiscal.

A fost suspendată din oficiu judecata cauzei și trimisă cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării prezentului conflict de competență.

S-a reținut că obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat de anularea unui act administrativ emis de către o autoritate publică locală ITRSV Brașov, act interpretat de către reclamante ca fiind un refuz nejustificat al pârâtului la solicitările reclamantelor de întocmire a decontului și de acordare a compensațiilor aferente anului 2007.

A considerat curtea de apel că prin introducerea în judecată prin precizarea la acțiune și a MMAP - organ ierarhic superior al Gărzii Forestiere Brașov și autoritate publică centrală în materia silviculturii, nu se schimbă cu nimic competența, întrucât actul administrativ atacat nu emană de la această autoritate.

Doar urmare a admiterii cererii de anulare a actului administrativ, și ca o consecință a acestei anulări, MMAP ar putea fi obligat în solidar la plata sumelor solicitate în calitatea sa de ordonator principal de credite.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Astfel cum rezultă din înscrisurile din dosarul cauzei, reclamantele prin cererea precizată, au solicitat în contradictoriu cu pârâții Garda Forestieră Brașov, Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic Brașov și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, contravaloarea ajutoarelor de stat destinate proprietarilor de păduri cu funcții speciale de protecție situate în zona/tipul funcțional T2, ca urmare a restricțiilor prevăzute în amenajamentele silvice și în studiile sumare de amenajare, conform prevederilor H.G. nr. 333 din 21 aprilie 2005, aferente anului 2007, în cuantum de 43.918,80 de RON.

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată:

"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".

În raport de dispozițiile legale citate, competența materială de soluționare a cauzelor de către instanțele de contencios administrativ se stabilește în raport de două criterii și anume: al rangului organului emitent/autorității publice, respectiv criteriul valoric care privește taxele și impozitele, contribuțiile, datoriile vamale, precum și accesorii ale acestora.

În cauză, după cum se constată, sumele solicitate ca despăgubiri nu se încadrează în categoria taxelor, impozitelor, contribuțiilor, datoriilor vamale, precum și accesorii ale acestora.

Acțiunea formulată vizează refuzul autorităților publice pârâte de acordare a despăgubirilor solicitate de reclamant, astfel că se va stabili competența materială de soluționare a cauzei în raport de criteriul rangului autorității publice pârâte implicată în raportul juridic administrativ.

În cauză, potrivit dispozițiilor H.G. nr. 861/2009, Ministerului Mediului și Pădurilor îi revin, în principal, atribuții în ceea ce privește problema acordării compensațiilor reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice.

Întrucât Ministerul Mediului și Pădurilor se încadrează în categoria autorităților publice centrale, în raport de dispozițiile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, rezultă că se va stabili competența materială de soluționare a cauzei în raport de rangul autorității publice.

Astfel, competența de soluționare a cauzei de față revine Curții de Apel Târgu Mureș, secția contencios administrativ și fiscal.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantele C., A. și B. în contradictoriu cu pârâții Garda Forestieră Brașov, Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic Brașov și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 martie 2016.

Procesat de GGC - MM